Cărți scrise de Constantin Radulescu Motru în format PDF

Ah, Constantin Rădulescu-Motru! Un nume care nu ar trebui să lipsească din biblioteca niciunui cititor pasionat de istoria ideilor românești. El nu a fost doar un filosof, ci un psiholog experimentalist, un sociolog și un moralist care a încercat să definească spiritul național prin prisma științei și a eticii muncii. Opera sa, de la „Energetismul Personalist” la critica clasei politice, rămâne o piatră de temelie a gândirii interbelice. Iată cinci aspecte fascinante care îl definesc pe acest titan al culturii române:

1. Pionierul Psihologiei Experimentale: Rădulescu-Motru este considerat fondatorul psihologiei științifice în România. În 1906, el a înființat la Universitatea din București primul laborator de psihologie experimentală din țară, aducând astfel studiul minții umane din sfera speculației filosofice în cea a cercetării riguroase, bazate pe măsurători și observații.

2. Doctrina Energetismului Personalist: Sistemul său filosofic original, numit Energetism Personalist, a încercat să reconcilieze idealismul cu știința. El susținea că realitatea este formată din energie, iar conștiința individuală (persoana) este cea mai înaltă formă de manifestare a acestei energii. Această viziune a influențat profund dezbaterile intelectuale despre identitate și destinul național.

3. Președinte al Academiei Române în Vremuri Tulburi: Prestigiul său academic a fost incontestabil. A fost membru al Academiei Române din 1923 și a deținut funcția de președinte al acesteia între 1938 și 1941. Această perioadă a coincis cu o criză politică și morală majoră în România, iar Rădulescu-Motru a folosit platforma Academiei pentru a pleda pentru o reformă etică profundă a societății.

4. Adăugarea Numelui „Motru”: Numele său de familie inițial era doar Rădulescu. El a adăugat „Motru” (după râul și regiunea sa natală din Oltenia) pentru a se distinge de alți intelectuali cu același nume și, mai important, pentru a sublinia legătura sa profundă cu rădăcinile și spiritul pământului românesc. Această alegere reflectă o preocupare constantă pentru identitatea națională.

5. Criticul „Spiritului de Muncă”: Deși era un om de știință, Rădulescu-Motru a fost și un moralist social. El a criticat vehement lipsa de etică profesională și superficialitatea clasei politice și intelectuale românești, pledând pentru cultivarea unui „spirit de muncă” serios și disciplinat, considerându-l esențial pentru progresul real al națiunii.

Constantin Rădulescu-Motru rămâne astfel un model al intelectualului complet: cel care nu doar observă și analizează, ci se implică activ în modelarea conștiinței publice. Moștenirea sa ne obligă să privim știința nu ca pe un scop în sine, ci ca pe un instrument esențial în slujba dezvoltării morale și sociale.