Cărți scrise de J. D. SALINGER în format PDF

J. D. Salinger rămâne una dintre cele mai enigmatice figuri ale literaturii americane. Deși a publicat un singur roman și câteva colecții de povestiri, impactul său asupra culturii și obsesia sa pentru intimitate continuă să fascineze cititorii înrăiți, care înțeleg că misterul său este la fel de important ca și proza sa.

1. Trauma Războiului și D-Day: Salinger a fost un veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial, participând la debarcarea din Ziua Z (Utah Beach) și fiind printre primii soldați americani care au intrat în lagărele de concentrare. Această experiență traumatică este considerată catalizatorul retragerii sale ulterioare din viața publică și a influențat profund temele de inocență și deziluzie din opera sa.

2. Izolarea Absolută: După succesul răsunător al romanului De veghe în lanul de secară (The Catcher in the Rye), Salinger s-a mutat în Cornish, New Hampshire, unde a trăit în izolare aproape totală timp de peste cinci decenii. Ultima sa lucrare publicată a apărut în revista The New Yorker în 1965 (o povestire intitulată "Hapworth 16, 1924"), după care a refuzat orice contact cu lumea literară.

3. Relația cu Oona O’Neill: Înainte de a deveni faimos, Salinger a avut o scurtă, dar intensă, relație cu Oona O’Neill (fiica dramaturgului Eugene O’Neill). Relația s-a încheiat brusc când Oona l-a părăsit pentru a se căsători cu Charlie Chaplin, care era cu 36 de ani mai în vârstă decât ea. Salinger a aflat despre căsătorie în timp ce se afla pe frontul european, un eveniment care l-a afectat profund.

4. Vânătoarea de Manuscripte Nepublicate: Deși nu a mai publicat nimic după 1965, Salinger a continuat să scrie în secret. Familia sa a confirmat existența unui vast depozit de manuscrise nepublicate, cu instrucțiuni stricte privind publicarea lor treptată. Se speculează că aceste lucrări ar putea include continuări ale poveștilor familiei Glass și chiar un roman de război.

5. Refuzul Adaptărilor Cinematografice: Salinger a fost extrem de protector cu opera sa, în special cu De veghe în lanul de secară. Deși mulți regizori celebri (inclusiv Billy Wilder și Steven Spielberg) au încercat să obțină drepturile, Salinger a refuzat categoric, argumentând că vocea lui Holden Caulfield nu putea fi redată corect de niciun actor de la Hollywood.

Misterul care îl înconjoară pe Salinger este la fel de important ca și opera sa, transformându-l într-un simbol etern al geniului retras și al luptei pentru intimitate într-o lume obsedată de publicitate.