Ernest Gellner (1925-1995) a fost un filosof și antropolog social britanic de origine cehă, recunoscut pentru lucrările sale despre naționalism, modernizare și filosofia științei. Este considerat unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai naționalismului din secolul al XX-lea. Iată 5 fapte interesante despre el:
- A evadat din Cehoslovacia ocupată de naziști: Născut într-o familie evreiască din Paris, Gellner s-a mutat în Praga. În 1939, cu doar câteva zile înainte de ocuparea completă a Cehoslovaciei de către naziști, Gellner a reușit să fugă în Anglia cu ajutorul unui Kindertransport (programul de salvare a copiilor evrei).
- A fost un student rebel și nonconformist: La Balliol College, Oxford, Gellner a fost cunoscut pentru ideile sale radicale și pentru provocările intelectuale pe care le lansa profesorilor. Deși strălucit, nu s-a conformat întotdeauna regulilor academice stricte.
- A deținut funcții de profesor atât la London School of Economics, cât și la Cambridge: O raritate în lumea academică britanică, Gellner a predat la două dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din Marea Britanie. A petrecut cea mai mare parte a carierei sale la London School of Economics, dar mai târziu a ocupat catedra de Antropologie Socială la Cambridge.
- Teoria sa despre naționalism a fost influențată de experiența sa personală: Faptul că a trăit ca refugiat și că a fost martor la ascensiunea naționalismului violent în Europa i-a influențat profund gândirea și l-a determinat să analizeze fenomenul naționalist dintr-o perspectivă critică și structuralistă.
- A scris opere despre filosofia științei: Înainte de a se concentra asupra naționalismului, Gellner a lucrat în domeniul filosofiei științei, publicând cărți importante despre limbaj și cunoaștere. Abordarea sa asupra naționalismului era influențată de această perspectivă inițială asupra epistemologiei.
Opera lui Gellner rămâne relevantă și astăzi, oferind o perspectivă complexă asupra modernității, naționalismului și a forțelor care modelează societatea contemporană. Impactul său în științele sociale este incontestabil.