Nicolae Manolescu (1936-2024) a fost una dintre cele mai influente și respectate figuri ale criticii literare românești postbelice. De la debutul său fulminant în anii '60, el a modelat percepția asupra literaturii autohtone, fiind un reper de rigoare, eleganță stilistică și judecată estetică. Pe lângă cariera sa academică și critică, Manolescu a avut o prezență notabilă și în viața publică, marcând profund peisajul cultural și politic al României.
-
Liderul Generației '60 și al Cenaclului de Luni: Nicolae Manolescu a fost considerat mentorul și figura centrală a generației de critici și scriitori din anii '60, fiind un promotor al estetismului și al valorii intrinseci a operei. Ulterior, în anii '70, a condus faimosul "Cenaclu de Luni" de la Casa Studenților, un laborator literar esențial care a lansat nume majore ale generației '80 (Optzeciștii), precum Mircea Cărtărescu și Ioana Pârvulescu.
-
Opera Monumentală "Istoria critică a literaturii române": Cea mai importantă realizare a sa este "Istoria critică a literaturii române – 5 secole de literatură" (2008). Această lucrare masivă, de peste 1500 de pagini, nu este doar o simplă cronică, ci o sinteză critică profund personală și subiectivă, care a reconfigurat canonul literar românesc și a stârnit ample dezbateri în mediul academic.
-
Președinte al Uniunii Scriitorilor din România (USR): Manolescu a deținut funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor din România timp de peste două decenii (din 2005 până la moartea sa în 2024). Mandatul său a fost marcat de eforturi de profesionalizare a breslei și de gestionare a patrimoniului USR, fiind un lider longeviv și influent în structurile culturale.
-
Cariera Diplomatică: Pe lângă activitatea sa literară, Nicolae Manolescu a avut și o carieră diplomatică. Între 1993 și 1997, el a fost ambasadorul României pe lângă UNESCO la Paris. Această experiență i-a consolidat statutul internațional și i-a permis să reprezinte cultura română pe scena mondială.
-
Debutul Târziu în Roman: Deși era cunoscut ca un critic literar de necontestat, Manolescu a surprins publicul debutând târziu în proză, la vârsta de 70 de ani, cu romanul "Temeiuri" (2006). Cartea, care explorează teme autobiografice și meditații asupra timpului, a demonstrat versatilitatea sa artistică dincolo de critica pură.
Prin rigoarea sa intelectuală, stilul său inconfundabil și contribuțiile sale fundamentale la critica literară, Nicolae Manolescu rămâne o piatră de temelie a culturii române moderne. Moștenirea sa, de la Istoria critică la rolul său de mentor, continuă să inspire și să provoace generațiile viitoare de cititori și scriitori.