Cine e acest bărbat și ce s-a întâmplat cu tipul cu care trebuia să mă întâlnesc?
Ar fi trebuit să mă văd cu un bărbat pe nume Kevin, să luăm cina împreună, la ora opt. Mă rog, ar fi trebuit să ne întâlnim să bem ceva în jur de șase – așa e mai simplu să scapi, la o adică –, dar Kevin mi-a trimis mesaj prin aplicația de dating Cynch că ceva îl reține la job: Nu ne-am putea vedea mai degrabă la cină, la opt?
Fără să mă gândesc prea mult, am acceptat.
Însă Kevin părea chiar simpatic pe când comunicam prin mesaje. Iar în poze era drăguț. De-a dreptul drăguț. Avea zâmbetul acela poznaș, cu o sclipire în ochi, iar părul îi cădea pe frunte, adorabil de ciufulit. Ziceai că e Matt Damon tânăr. Am avut parte de o grămadă de întâlniri proaste prin Cynch, însă de data asta am venit aproape optimistă. Ba chiar am ajuns mai devreme la restaurant și am petrecut ultimele zece minute la bar, așteptându-l cu nerăbdare să ajungă.
— Sydney? întreabă bărbatul, postându-se în fața mea.
— Da…?
Mă holbez la el, parcă așteptând să-mi spună că acel Kevin a murit într-un tragic accident cu taxiul, pe drum spre locul de întâlnire, fiindcă tipul ăsta categoric nu e cel pe care-l așteptam. Însă el îmi întinde mâna.
— Sunt Kevin.
Nu mă clintesc de pe scaunul de bar.
— Serios?
OK, hai să spunem lucrurilor pe nume – nimeni nu arată în realitate la fel de bine ca în pozele din aplicația de dating. Adică, na, dacă urmărești să te alegi cu o întâlnire, n-o să te pozezi când te prăvălești din pat dimineața, eventual cu o mahmureală zdravănă. Te aranjezi și tu nițel, faci cam vreo cincizeci de poze din toate unghiurile posibile și cu o duzină de lumini diferite și apoi o alegi pe cea mai bună dintre ele.