În calitate de cititor pasionat, recunosc că Gustave Le Bon (1841–1931) nu este doar un sociolog, ci un profet al erei moderne. Deși mulți îl cunosc doar pentru capodopera sa din 1895, Psychologie des Foules (Psihologia Mulțimilor), viața sa a fost un amestec eclectic de medicină, antropologie, fizică și călătorii. El a fost omul care a disecat sufletul colectiv, oferind o hartă a modului în care emoția și iraționalitatea domină masele. Iată cinci aspecte care îl fac pe Le Bon o figură cu adevărat remarcabilă:
Părintele Psihologiei Mulțimilor: Deși mulți alți gânditori au abordat comportamentul social, Le Bon este considerat fondatorul psihologiei mulțimilor ca disciplină de sine stătătoare. Lucrarea sa din 1895 a descris cum, în cadrul unei mulțimi, inteligența individuală scade, iar emoțiile primitive și sugestibilitatea preiau controlul. Această lucrare a devenit un manual esențial pentru înțelegerea mișcărilor politice de masă.
Influența asupra Propagandei Moderne: Ideile lui Le Bon au avut un impact direct și profund asupra liderilor autoritari din secolul XX (precum Mussolini și Hitler), dar și asupra pionierilor relațiilor publice. Edward Bernays, considerat părintele PR-ului american, a citat frecvent opera lui Le Bon, folosind principiile sale pentru a manipula opinia publică în scopuri comerciale și politice.
Cariera Științifică Eșuată în Fizică: Înainte de a se dedica psihologiei, Le Bon a fost obsedat de fizică și chimie. El a pretins că a descoperit o nouă formă de energie, pe care a numit-o „energie intra-atomică”, susținând că materia nu este stabilă, ci se dezintegrează constant. Deși teoriile sale au fost în cele din urmă respinse de comunitatea științifică (în special după lucrările lui Einstein), ele arată ambiția sa de a fi un polimat total.
Antropolog și Călător: Le Bon și-a început cariera ca medic și a călătorit extensiv în anii 1870 și 1880, vizitând India, Nepalul și Africa de Nord. A scris lucrări detaliate de antropologie, inclusiv studii despre rase și civilizații, deși multe dintre concluziile sale sunt considerate astăzi depășite sau rasiste, ele reflectă preocupările științifice ale epocii sale.
Longevitatea și Mărturia Istorică: Le Bon a trăit 90 de ani (1841–1931), o durată de viață remarcabilă pentru acea perioadă. El a fost martor la Războiul Franco-Prusac, la Belle Époque, la Primul Război Mondial și la începutul Marii Depresiuni. Această longevitate i-a permis să observe și să analizeze schimbările sociale și politice majore care au dus la nașterea societății de masă.
Gustave Le Bon rămâne o figură esențială, un om care a înțeles că, odată adunați, indivizii își pierd rațiunea în fața emoției. Citirea lui nu este doar o incursiune în sociologie, ci o cheie pentru a decoda mecanismele puterii și ale influenței care ne guvernează și astăzi.
Publicat pe: 23 noiembrie 2025