Reguli şi sugestii pentru a te bucura de această carte: 

1. Nu există o nevoie copleşitoare să fie citită prefaţa. Serios. În mare parte, ea nu e acolo decât pentru autor şi pentru cei care, după ce termină de citit restul cărţii, se trezesc din cine ştie ce motiv că ar mai citi ceva şi nu au ce. Dacă deja ai parcurs prefaţa şi ţi-ai dori să n-o fi făcut, ne cerem scuze. Ar fi trebuit să-ţi spunem mai devreme. 

2. De asemenea, nu există o nevoie sfâşietoare să se citească secţiunea de mulţumiri. Mulţi dintre primii cititori ai acestei cărţi (vezi p. xix) au sugerat scurtarea sau îndepărtarea ei, dar pro - punerea lor a fost respinsă. Totuşi, nu are vreo importanţă majoră în intrigă, aşa că, la fel ca în cazul prefeţei, dacă ai citit deja secţiu nea de mulţumiri, încă o dată ne cerem scuze. Ar fi trebuit să spunem ceva. 

3. De asemenea, poţi să sari cuprinsul, dacă eşti în criză de timp. 

4. De fapt, mulţi dintre voi s-ar putea să vrea să sară o mare parte din mijlocul cărţii, mai precis paginile 219-325, care tra - tează vieţile oamenilor la vârsta de douăzeci de ani, vieţi care sunt greu de făcut interesante, chiar dacă le-au părut interesante acelora care, la momentul respectiv, le-au trăit. 

5. De fapt, doar primele trei sau patru capitole o să li se pară unora dintre voi că merită să-şi bată capul. N-ar trebui să mer - geţi mai departe de pagina 113 sau pe-acolo, ceea ce e o dimen - siune bunicică, cam cât a unui miniroman drăguţ. Aceste prime patru capitole acoperă un subiect general, ceva care nu pune mari probleme, deja mult mai mult decât ce se poate spune despre res tul cărţii. 

6. Restul cărţii e oarecum inegal.