Primul a clipit sergentul Warwick. — Dați-mi un motiv serios pentru care să nu demisionez, a spus el, provocator. — Pot găsi patru, a replicat comandantul Hawksby, surprinzându-l pe William. Acesta putea prezenta unul-două motive, posibil trei, dar, în niciun caz patru, așa că a înțeles că Hawk îl încolțise. A rămas însă încrezător în ideea că putea demisiona. A scos din buzunar cererea și a pus-o pe masă, în fața lui. Un gest ostentativ, cu toate că nu voia să o înregistreze până când comandantul nu-i dezvăluia cele patru motive ale sale. Ceea ce nu știa William era că tatăl lui îl sunase pe comandant în acea dimineață, mai devreme, pentru a-l preveni că fiul său plănuia să demisioneze, ceea ce-i oferise lui Hawk răgazul de a se pregăti pentru întâlnire. După ce ascultase cuvintele înțelepte ale lui sir Julian, comandantul știa motivul pentru care William Warwick se gândea să se retragă. Nu fusese o surpriză pentru el și intenționa să preîntâmpine cuvântarea pregătită de William. — Miles Faulkner, Assem Rashidi și superintendentul Lamont, a spus Hawk, servindu-i astfel primele sale argumente, dar nu și asul. William nu a comentat.
— După cum știi, a continuat comandantul, Miles Faulkner este încă fugar și, în ciuda unei alerte către toate porturile, pare să fi dispărut de pe fața pământului. Am nevoie să-l scoți din indiferent ce vizuină s-ar ascunde și să-l pui după gratii, acolo unde îi este locul. — Sergentul detectiv Adaja este foarte capabil să ducă la îndeplinire sarcina aceasta, a trimis William mingea înapoi peste plasă. — Dar șansele lui Faulkner vor fi considerabil diminuate, dacă voi doi lucrați împreună ca o echipă, cum ați făcut în operațiunea Calul Troian.
— Dacă Assem Rashidi este al doilea dvs. argument, a spus William, încercând să-și recâștige locul de inițiator al întrevederii, vă asigur că superintendentul Lamont a adunat mai mult decât suficiente dovezi pentru a se asigura că Faulkner nu va mai vedea lumina zilei câțiva ani buni și, cu siguranță, nu aveți nevoie de mine ca să-l țin de mână.
— Așa ar sta lucrurile dacă Lamont nu ar fi demisionat în dimineața asta, a contraatacat comandantul. A doua oară, William a fost luat pe nepregătite și nu i s-a oferit niciun moment pentru a analiza ramificațiile acestei dezvăluiri, înainte ca Hawk să continue: — A trebuit să-și sacrifice drepturile la pensie întreagă, așa că sar putea să nu fie cooperant când va fi cazul să depună mărturie în procesul lui Rashidi. — Va fi mai mult decât recompensat de banii pe care i-a găsit în sacoșa goală din laboratorul de droguri al lui Rashidi, a replicat William, fără a încerca să-și ascundă cumva sarcasmul. — Nu așa se va întâmpla. Mulțumită intervenției tale, banii au fost returnați până la ultimul penny. Și un lucru e clar, cu siguranță nu am nevoie de două demisii în aceeași zi. 15–0, a încuviințat William, pe mutește. — De asemenea, tu ești, în mod evident, cel ales să iei locul lui Lamont ca martor principal al acuzării, din partea Coroanei, la procesul lui Rashidi
TOP 10 Cărți