În anul 711 regele vizigot Rodrigo1 a fost înfrânt şi omorât în bătălia de la Guadalete de către trupele musulmane care, alcătuite în principal din berberi şi conduse de Tariq, invadaseră pământul iberic dinspre zonele occidentale din nordul Africii. Acel eveniment a avut urmări decisive, căci a însemnat, nici mai mult nici mai puţin, dispariţia monarhiei vizigote, dar şi ocuparea celei mai mari părţi a teritoriului din Peninsula lberică de către musulmani. Aici se află într-adevăr una din particularităţile trecutului istoric al Spaniei. Ne referim, desigur, la cuprinzătoarea şi profunda baie pe care a cunoscut-o în furtunoasa şi atractiva mare a culturii arabe. Strălucitul cât şi polemicul istoric Americo Castro2 a expus ideea că "locuirea hispanică'' a fost produsul confluenţei creştinilor cu musulmanii şi cu evreii în cursul Evului Mediu. Musulmanii, dimpotrivă, au fost absenţi din cea mai mare parte a ţărilor care alcătuiau în vremurile medievale Europa creştină. Bătălia de la Guadalete, aşadar, marchează începutul parcursului pe care urmează să-I efectuăm prin istoria Spaniei medievale. În orice caz ar fi puţin absurd să se dea uitării îndelungatul şi complexul proces istoric trăit pe meleagurile hispanice înainte · de fapta de arme de la Guadcllete. Şi de aceea, fie şi în forma cea mai concisă posibil, credem că e bine să amintim marile semne de hotar din trecutul istoric al teritoriului pe care romanii I-au numit Hispania. 
CELE DINT Âl CULTURI 

Cum să nu semnalezi, pentru începutul acestei expuneri, că în Peninsula lberică existau grupuri umane stabilite de mai multe sute de mii de ani înainte de Christos? Acolo rămânea, pentru a chema o spectaculoasă investigare din ultimii ani, senzationala descoperire a lui Homo ante cessor din Atapuerca Nu mai e cazul să spunem că acele fiinţe omeneşti trăiau în nişte condiţii extrem de elementare, aceleaşi pe care specialiştii în preistorie le numesc epoca Paleolitică, indiscutabil, cea mai îndelungată din întreaga istorie a umanităţii. Resursele alimentare proveneau în principal din recoltă, deşi cu timpul au sporit, când au încorporat alte activităţi, ca pescuitul şi vânătoarea. Fiinţele omeneşti, care se caracterizau printr-o puternică coeziune tribală, nu aveau locuinţă permanentă, văzându-se obligate să practice nomadismul. Fireşte, acei oameni realizau unele activităţi cu caracter magic, întruchipate uneori în picturi rupestre, precum cele renumite din peştera de la Altamira, în regiunea Cantabria.