Îndrumări În relatarea povestirii: Este de o importanţă imperioasă ca această povestire să fie citită de un adult, sau cel puţin sub supervizarea unui adult. Acest lucru asigură o receptare optimă a mesajului de câtre copil. Este de preferat să se citeascâ toata povestirea, înainte să se facâ interpretări sau să se discute pe marginea ei. In cazul în care copilul intervine cu o întrebare, este important să fie ascultat şi să se încerce explorarea aspectelor care TI trezesc curiozitatea. Dacâ este adresată o întrebare, încerca~ să reformula~ întrebarea pentru copil şi încurajaţi-I să Îşi răspundă singur la Întrebare. Acest tip de reflectare îi permite de obicei copilului să îşi spună părerea şi să prezinte povestea în funcţie de modul lui de înţelegere a acesteia. În cazul unui copil cu tulburări de aten~e sau al unuia hiperactiv, eu recomand o citire în prealabil a povestirii, astfel încât în momentul în care i-o citiţi copilului să folosiţi o sumedenie de acţiuni şi expresii menite să îi menţină interesul viu. După ce povestirea a fost citită, puteţi Încerca una din următoarele idei, pentru a genera o discuţie pe marginea acesteia: -AV putea cere copilului să vă spună care este părerea lui despre povestire şi dacâ sunt anumite părţi pe care doreşte să le discute. Dacâ lucraţi cu un singur copil, ar fi util să luaţi în considerare câte o parte a textului, una în care personajul îşi exprimă sentimentele şi să cereţi copilului să îşi exprime gândurile sau sentimentele referitor la acel fragment. A~ putea chiar să TI provoca~ la o discuţie despre o experienţă similară pe care s-ar fi putut să o aibă. - Poate fi folositor să TI lăsaţi pe copil să deseneze despre o anumită parte a povestirii, una pe care şi-o aminteşte, ca mai apoi să discutaţi despre acel desen. - De asemenea, lutul vă poate da o mână de ajutor. PuteV modela un anumit personaj a care copilul a făcut referire. De exemplu, eu am folosit cu succes lutul, atunci când am realizat o "cupă a nelinişti lor