După o Îndelungată întrerupere a preocupărilor filozofice, ce a unnat scrierii şi apariţiei singurei cărţi pe care a publicat-o în timpul vieţii, Tractatus logico-philosophicus, Ludwig Wittgenstein va părăsi la începutul anului 1 929 Austria natală şi se va stabili la Cambridge. Din 1930 el începe să predea lecţii. Prietenul său apropiat, americanul Nonnan Malcolm, care a fost un număr de ani mai târziu studentul lui Wittgenstein, povesteşte că nu puţini din cei ce se înscriau la cursurile ciudatului austriac, cu nume de rezonanţă princiară, nu mai apăreau după câteva lecţii deoarece subiectele tratate le păreau fie deosebit de aride, fie lipsite de interes. Wittgenstein nu a fost, într-adevăr, un profesor în sensul obişnuit al cuvântului. El nu înfăţişa studenţilor săi teme şi teorii filozofice consacrate, ci dezvolta reflecţii strict personale într-o manieră care cu greu ar fi putut fi calificată drept academică. 

Textul care a fost numit Caietul albastru poate fi socotit prima înregistrare scrisă a cursului nou pe care l-au luat preocupările şi ideile autorului după revenirea în Anglia. Cunoscătorii şi interpreţii cei mai calificaţi ai operei lui Wittgenstein sunt, în genere, de acord că, împreună cu aşa-numitul Caiet brun, acest text marchează un pas hotărâtor în trecerea de la concepţia asupra limbajului şi metoda de cercetare a Tractatus-ului la acea concepţie şi metodă caracteristice scrierilor sale mai târzii, care îşi vor găsi expresia cea mai deplină în manuscrisul intitulat Cercetări filozofice. Desfăşurarea în timp a operei multor gânditori însemnaţi marchează o deplasare notabilă a preocupărilor, ideilor sau metodei de gândire. Totuşi, numai în cazul lui Wittgenstein s-a vorbit în mod curent despre o primă şi o a doua filozofie a unuia şi aceluiaşi om. Unul din executorii testamentari ai lui Wittgenstein, cunoscutul logician şi filozof fmlandez Georg Henrik von Wright, crede că în anul 1 933 ar fi avut loc o schimbare hotărâtoare în orientarea gândirii autorului Tractatus-ului. După părerea lui, "Caietul albastru din 1933-1934 transmite impresia primei versiuni, chiar dacă în stare brută, a unei filozofii radical noi." I Iar Ray Monk, autorul unei recente monografii ce îşi propune să cuprindă într-o sinteză viaţa şi gândirea fascinantului personaj care a fost Ludwig Wittgenstein, ajunge la o concluzie.