O Scurta Istorie A Genezei Miscarii Legionare 1919-1925

Fascismul¹ românesc și Mișcarea Legionară au reprezentat un mare interes pentru cercetători, atât din România, cât și din afară. Cu toate acestea, majoritatea celor care s-au aplecat asupra studierii fascismului românesc au avut în vedere perioada în care organizația simbol pentru această ideologie era deja finisată organizațional și doctrinar. Îmi propun, așadar, să aduc în discuție ceea ce Zigu Ornea numea „preistoria mișcării legionare², având ca reper cronologic perioada 1919-1925, mai concret, de la înscrierea lui Corneliu Zelea Codreanu la Facultatea de Drept a Universității din Iași până la deznodământul procesului acestuia în cauza asasinării prefectului de poliție Constantin Manciu. Opțiunea pentru această încadrare cronologică rezidă în dorința de a arăta contextul în care a luat naștere germenele radicalismului, care ulterior va reprezenta nucleul Legiunii Arhanghelului Mihail. Motivația care a stat la baza alegerii temei a fost dorința de a oferi o nouă abordare a momentelor pe care, personal, le consider importante în economia dezvoltării fascismului românesc sau pentru a atrage atenția asupra unor aspecte deseori neglijate de cercetare. Evenimentele din preistoria Mișcării Legionare pe care le-am ales și întrebările la care voi dori să răspund sunt următoarele: 1) Activitatea lui Corneliu Zelea Codreanu în cadrul Gărzii Conștiinței Naționale și caracteristicile ideologice ale acesteia. Care era climatul ideatic în care Codreanu s-a aflat în primul său an de studii? Care erau credințele membrilor Gărzii? Era Corneliu Codreanu în acord cu acestea? Înființarea Ligii Apărării Naționale Creștine. Cui i-a aparținut inițiativa de a crea o nouă organizație naționalistă? De ce a fost nevoie ca aceasta să apară? Complotul din octombrie 1923 și procesul văcăreștenilor. Ce a determinat elaborarea unui astfel de plan? Care este moștenirea închisorii Văcărești? Asasinarea lui Constantin Manciu. În ce mod a fost judecat procesul? Cine a fost vinovatul pentru omor? Am încercat în analiza mea să folosesc preponderent surse din încadrarea cronologică pe care am menționat-o mai sus. Dacă unele surse folosite, precum „Pentru legionari”, care apare la jumătatea anilor 1930, exced încadrarea cronologică, am ales să coroborez informațiile cu altele obținute din materiale create în intervalul 1919-1925 și să trag concluziile pe baza acestora, în contra a ceea ce am observat la istoriografia tradițională, unde raționamentele asupra perioadei 1919-1925 din (pre)istoria Mișcării Legionare se bazează, preponderent, pe surse primare (documente/articole de ziar) create după începutul anilor ’30.