Lucrarea de faþã îºi propunea sã fie o simplã revizuire efectuatã la scurt timp dupã publicarea celei dintâi ediþii a Globalizãrii nimicului. Eram satisfãcut de textul respectiv ºi mi-am închipuit cã o nouã ediþie ar presupune doar unele schimbãri minore. Însã, odatã ce am început sã demontez cartea pentru a-i verifica piesele componente, aºa cum fac mecanicii auto, mi-am dat seama cã sub capotã se ascund o serie de probleme. În primul rând, am descoperit cã am scris de fapt douã cãrþi. Prima, cea pe care mi-o ºi propusesem iniþial, trata despre globalizare ºi în special despre glocalizare ºi pandantul sãu, grobalizarea – termen pe care l-am avansat în aceastã lucrare. A doua carte avea drept temã percepþia mea asupra noþiunilor de „nimic“ ºi „ceva“*, precum ºi continuumul ceva–nimic. Am constatat cã, preocupat fiind sã aprofundez ºi sã explic accepþia mea asupra acestor termeni, accepþie care nu corespunde folosirii lor curente, aceasta a cãpãtat în carte o pondere mai mare decât discuþia asupra globalizãrii, distrãgând astfel atenþia de la tema principalã. Prin urmare, primul lucru pe care mi l-am propus a fost sã (re)scriu totul într-o singurã carte, care sã se concentreze pe tema principalã – globalizarea. Astfel, lucrarea de faþã este într-o mai mare mãsurã o carte despre globalizare, fapt dovedit de primul capitol, refãcut aproape în întregime, care oferã acum o perspectivã asupra globalizãrii, o trecere în revistã a teoriilor referitoare la acest fenomen ºi a modalitãþilor în care am abordat în demersul meu aceste realitãþi. De asemenea, ºi ultimele patru capitole ale cãrþii sunt dedicate afinitãþilor elective care se regãsesc în globalizarea nimicului, implicaþiilor abordãrii prin care am teoretizat relaþia dintre globalizare ºi culturã, implicaþiilor pe care le are înþelegerea culturii consumului ºi a opoziþiei generate de aceasta, precum ºi modalitãþilor de acomodare, la nivel global, cu principala problemã identificatã în lucrarea de faþã – sãrãcirea în mijlocul unei abundenþe monumentale. Întrucât am dorit în primul rând sã scurtez cartea pentru a-i scoate mai bine în evidenþã tezele principale, faptul cã am acordat o mai mare atenþie globalizãrii a presupus o necesarã reducere a spaþiului alocat conceptelor de „nimic“ ºi „ceva“. Cele douã capitole din prima ediþie a cãrþii în care erau conceptualizate aceste douã noþiuni au fost pãstrate, cu unele modificãri, iar Capitolul 2 are acum alt titlu: „Nimic (ºi ceva): o altã reconceptualizare“ (prima reconceptualizare fiind glocalizareagrobalizarea, prezentã în primul capitol). Capitolul 3 este cel mai puþin modificat, îºi pãstreazã titlul – „Nulitãþile“ – ºi rãmâne dedicat prezentãrii non-locurilor, non-lucrurilor, non-persoanelor ºi non-serviciilor, precum ºi reversului acestora – locurile, lucrurile, persoanele ºi serviciile. Capitolul 4 este în întregime nou ºi reuneºte, sub titlul „Nimic: precauþii ºi precizãri“, o serie de probleme expuse disparat de-a lungul primei ediþii. Astfel, conceptele de „nimic“ ºi „ceva“ sunt abordate acum coerent ºi concis în trei capitole consecutive.