Şi-a petrecut cinci zile în faţa televizorului. Privea tăcută imaginile cu bănci şi spitale dărâmate, străzi comerciale mistuite de flăcări, autostrăzi şi căi ferate întrerupte. Stătea cufundată în canapea, cu buzele strânse şi nu-i răspundea deloc lui Komura, nici măcar printr-un semn din cap. Komura nu era sigur nici măcar că ea îl ascultă. Soţia lui era din Yamagata şi, din câte ştia el, nu avea rude sau cunoştinţe în zona Kobe. Cu toate acestea, stătea lipită de televizor de dimineaţa şi până seara. Din câte îşi dădea el seama, nu mânca şi nu bea nimic. Nici măcar la toaletă nu se ducea. Nu se mişca decât ca să schimbe canalele din telecomandă.

— Liza! Dar atunci ce a fost aseară? Ce a fost a fost. Nu se poate! Ar fi prea crud din partea ta! F. M. Dostoievski, Demonii Ştiri la radio: Trupele americane au suferit pierderi semnificative, dar şi Vietcong-ul a înregistrat moartea a o sută cincisprezece oameni. Femeia: E îngrozitor, cât de anonim! Bărbatul: Ce anume? Femeia: Au spus că au murit o sută cincisprezece luptători de gherilă, dar din asta nu se înţelege nimic, pentru că nu se ştie nimic despre fiecare om în parte. Aveau nevastă şi copii? Le plăcea mai mult la cinema sau la teatru? 

Ni se vorbeşte doar despre. 115 morţi.” Jean-Luc Godard, Pierrot nebunul Un OZN aterizează în Kushiro. Şi-a petrecut cinci zile în faţa televizorului. Privea tăcută imaginile cu bănci şi spitale dărâmate, străzi comerciale mistuite de flăcări, autostrăzi şi căi ferate întrerupte. Stătea cufundată în canapea, cu buzele strânse şi nu-i răspundea deloc lui Komura, nici măcar printr-un semn din cap. Komura nu era sigur nici măcar că ea îl ascultă. Soţia lui era din Yamagata şi, din câte ştia el, nu avea rude sau cunoştinţe în zona Kobe. Cu toate acestea, stătea lipită de televizor de dimineaţa şi până seara. Din câte îşi dădea el seama, nu mânca şi nu bea nimic. Nici măcar la toaletă nu se ducea. 

Nu se mişca decât ca să schimbe canalele din telecomandă. Komura îşi prăjea singur pâine, îşi făcea cafea şi pleca la serviciu. Când se întorcea, o găsea exact cum o lăsase, în faţa televizorului. Neavând încotro, îşi prepara o cină frugală din ce găsea prin frigider şi mânca singur. Când se ducea la culcare, ea se uita la ştirile de noapte. Era înconjurată de un zid de tăcere. Komura s-a resemnat şi a renunţat să-i mai vorbească.