Titlu Băiețelul cel urât

Autor Isaac Asimov
Categorie Ficțiune
Subcategorie Diverse

descarca-isaac-asimov-baietelul-cel-urat-pdf

Edith Fellowes îsi netezi halatul, asa cum facea întotdeauna înainte de a deschide usa cu multe zavoare si de a pasi peste linia invizibila ce despartea lumea lui Este de lumea lui Nu Este. Avea asupra ei blocnotesul si pixul, desi nu mai facea însemnari decât atunci când simtea nevoia absoluta a unui raport. De data aceasta, ducea cu ea o valijoara. 5 Jucarii pentru baietel, îi explicase zâmbind paznicului, caruia demult nu-i mai trecuse prin minte s-o întrebe ceva si care-i facu semn sa treaca. Si ca întotdeauna, baietelul cel urât stiuse ca ea intrase si alerga spre ea, vorbind în felul lui, taraganat:  Domnisoara Fellowes... domnisoara Fellowes... Ce s-a întâmplat, Timmie? spuse ea mângâindu-i parul castaniu si zburlit de pe capsorul diform.  O sa se-ntoarca Jerry, sa ne jucam împreuna? Îmi pare rau de ce s-a-ntâmplat.  Acum nu mai conteaza, Timmie. De asta plângeai? El îsi feri privirea.  Nu numai de asta, domnisoara Fellowes. Am visat din nou...  Acelasi vis? Domnisoara Fellowes strânse din buze. Bineînteles, episodul cu Jerry avea sa readuca visul. El încuviinta din cap. Dintii sai prea mari se dezgolira când încerca sa zâmbeasca, iar buzele proeminente se alungira.  Când o sa fiu si eu destul de mare ca sa ies afara, domnisoara Fellowes?  În curând, raspunse ea încetisor, simtind ca i se frânge inima. În curând... Domnisoara Fellowes îl lasa sa-i apuce mâna si se bucura de atingerea calda a pielei groase si uscate a palmei baiatului. El o conduse prin cele trei camere ce alcatuiau Sectorul Unu Staza  confortabile, sigur ca da, totusi o temnita eterna pentru baietelul cel urât pe toata durata celor sapte (sapte erau oare?) ani ai vietii lui. O trase de mâna spre fereastra dincolo de care se vedea un crâmpei de padure pitica din lumea lui Este (ascunsa acum de valurile noptii), unde un gard si mai multe panouri cu inscriptii nu îngaduiau nimanui accesul fara aprobare. Baiatul îsi lipi nasul de geam. Afara, acolo, domnisoara Fellowes?  Exista locuri si mai bune, locuri mai frumoase, raspunse ea trista privindu-i sarmana fetisoara, asa cum se vedea din profil. Avea fruntea tesita, acoperita de smocuri de par. La ceafa, craniul i se bomba, parca îngreunând capul, astfel ca acesta era aplecat spre înainte, conferind întregului corp o tinuta gârbovita. Arcadele osoase începusera deja sa iasa în relief, întinzând pielea de deasupra ochilor. Gura larga îi iesea în relief mult mai proeminent decât nasul, lataret si turtit; cât despre barbie nici nu se putea vorbi exista doar maxilarul care se curba lin în jos si spre înapoi. Era scund pentru vârsta lui si picioarele butucanoase îi erau cracanate.