Autor Jeffrey Archer
Categorie Ficțiune
Subcategorie Literatura contemporană

Cu mâna încă pe Biblie, cel de al patruzeci şi treilea preşedinte i-a zâmbit primului gentleman al ţării. Era sfârşitul unei bătălii şi începutul alteia. Florentyna Kane ştia prea bine ce înseamnă o bătălie. Cea dintâi o purtase ca să fie aleasă în Congres, apoi în Senat, iar ultima avusese loc cu patru ani în urmă, când devenise prima femeie vicepreşedinte al Statelor Unite. După o campanie înverşunată în preliminarii reuşise să-l înfrângă la mustaţă pe senatorul Ralph Brooks în cel de al cincilea tur de scrutin la Convenţia Partidului Democrat din iunie. În noiembrie a supravieţuit unei bătălii şi mai cumplite cu candidatul republican, un fost congresman din New York. Florentyna Kane a fost aleasă preşedinte al Statelor Unite cu 105.000 voturi, cu o diferenţă doar de un procent faţă de rivalul ei, fiind cea mai mică diferenţă din istoria Americii, mult mai mică chiar şi decât aceea cu care John F. Kennedy îl învinsese în 1960 pe Richard Nixon, când obţinuse 118.000 voturi. După ce aplauzele au încetat, preşedintele a aşteptat să se termine cele douăzeci şi unu de salve de tun. Florentyna Kane şi-a dres vocea şi şi-a îndreptat privirile spre cei cincizeci de mii de oameni adunaţi în Piaţa Capitoliului şi alţi două sute de milioane care se aflau în faţa televizoarelor. În acea zi, nu era nevoie de pleduri şi haine groase care, de obicei, însoţeau asemenea ocazii. Vremea era neobişnuit de blândă pentru acest sfârşit de ianuarie şi zăpada căzută de Crăciun se topise lăsând scuarul din faţa aripii de est a Capitoliului mustind de apă. — Domnule vicepreşedinte Bradley, domnule ministru de justiţie, domnule preşedinte Carter, domnule preşedinte Reagan, Înalt Prea Sfinţia Voastră, stimaţi concetăţeni. Primul gentleman o privea, zâmbind în sinea lui ori de câte ori recunoştea cuvinte şi fraze cu care contribuise şi el la discursul soţiei sale.
TOP 10 Cărți