Sunt foarte rare abordarile atat de vaste ale istoriei si culturii in cadrul psihologiei sociale contemporane, cum gasim in aceasta carte. Autorul abordeaza o tema dificil de investigat prin experimente. Utilizeaza, insa, riguros datele oferite de studiile empirice, facand o analiza interdisciplinara, erudita si, totodata, cuceritoare a modului in care sensul vietii influenteaza viata sociala.

Roy Baumeister utilizeaza in structura conceptuala a cartii o serie de analize si rezultate interdisciplinare (istorie, sociologie, antropologie, religie s.a.), ca date de intrare care pot crea o baza empirica pentru practicarea psihologiei. El abordeaza simultan probleme foarte profunde, reflectand asupra a cinci teme fundamentale referitoare la sensul vietii: nevoia umana de sens, modul in care sensul ne determina viata, negocierea dintre individ si cultura in crearea sensului vietii, transformarea moderna a sinelui, ca raspuns la criza de valori si relatia dintre timp si sensul vietii.

Atat pentru nespecialisti, cat si pentru psihologi si alti oameni de stiinta, cartea va constitui fara indoiala o lectura fascinanta.

De-a lungul celor şapte ani pe care i-am petrecut cu scrierea acestei cărţi, mi-am dat seama că există câteva probleme neobişnuite, specifice unui astfel de proiect. În cadrul ştiinţelor sociale, nu există un tipar unanim acceptat în ceea ce priveşte abordarea unor teme atât de vaste, cum este sensul vieţii. Trecerile în revistă ale studiilor interdisciplinare nu urmează linia specifică altor tipuri de analize (intradisciplinare). Când am început să scriu acest volum, aveam deja o oarecare experienţă în studiile interdisciplinare. De fapt, în timp ce lucram la volumul intitulat Identitate, mi-am dat seama că următorul pas logic ar fi să încep să abordez sensurile vieţii. M-am apucat să adun materiale pentru noul proiect, în timp ce mă concentram încă pe tema identităţii. În acest fel, în momentul în care am ajuns să fac ultimele retuşuri (indexarea şi alte aspecte finale ale redactării acelui volum), lucram deja serios la sensurile vieţii. 

Totuşi, acest proiect s-a dovedit mai complex şi mai dificil decât mă aşteptam. Dovada este apariţia altor două volume înainte să apară cel despre sensurile vieţii, ambele fiind Într-un fel produsele secundare ale acestuia din urmă. Speram că fenomene cum ar fi masochismul şi suicidul vor oferi informaţii importante asupra modului în care oamenii identifică sensul vieţii. Însă, treptat, mi-am dat seama că soluţiile la aceste probleme mă duceau într-o direcţie total diferită. Permiteţi-mi să ofer câteva observaţii generale şi tehnice pentru acei cititori care profesează în cadrul ştiinţelor sociale. Ceea ce vă prezint în acest volum este o încercare de a susţine că ştiinţele sociale se pot ocupa de o problemă foarte vastă, care este de fapt o temă filozofică. Acest volum are două componente: prima se referă la o serie de analize ale literaturii interdisciplinare privind datele adunate.