Cum a început povestea

 Lupii din Calla este al cincilea volum dintr-un basm lung, inspirat de poemul epic al lui Robert Browning, „Infantele Roland la Turnul Întunecat sosit-a”. Cel de-al şaselea volum, Cântecul lui Susannah, a fost publicat în 2004. Cel de-al şaptelea, şi ultimul, Turnul Întunecat, a apărut mai târziu în acelaşi an. În primul volum, Pistolarul, se povesteşte cum Roland Deschain de Gilead îl urmăreşte şi, în cele din urmă, îl prinde pe Walter, omul în negru – cel care se prefăcuse a-i fi prieten tatălui lui Roland, dar care, în realitate, era slujitorul Regelui Purpuriu din îndepărtata Lume de Capăt. Pentru Roland, capturarea lui Walter nu este decât o etapă a călătoriei sale spre Turnul Întunecat, unde speră că va putea pune capăt atât procesului tot mai accelerat de distrugere la care este supusă Lumea de Mijloc, cât şi dispariţiei lente a Grinzilor. Subtitlul acestui prim volum al seriei este REÎNCEPERE. Turnul Întunecat este obsesia lui Roland, este punctul final al traseului lui iniţiatic, este unicul său sens în viaţă. Aflăm că, pe când Roland era încă foarte tânăr, Marten încercase să îl exileze la Vest, în dizgraţie, încercase să-l şteargă de pe tabla marelui joc. 

Însă Roland zădărniceşte planurile lui Marten, în principal datorită armei folosite pentru a trece testul bărbăţiei. Steven Deschain, tatăl lui Roland, îl trimite pe acesta, împreună cu doi prieteni (Cuthbert Allgood şi Alain Johns) spre Baronia de Mejis, de pe ţărmul mării, pentru a-l pune la adăpost de furia lui Walter. Acolo, Roland o cunoaşte pe Susan Delgado şi se îndrăgosteşte de ea. Însă tânăra era duşmănită de o vrăjitoare, Rhea de Cöos, invidioasă pe frumuseţea ei şi deosebit de periculoasă pentru că reuşise pună mâna pe unul dintre globurile de cristal cunoscute sub numele de Arcele Curcubeului…, sau Globurile de Cristal ale Vrăjitorului. Există treisprezece asemenea globuri, iar cel mai puternic şi primejdios dintre ele este Treisprezece Negru. Roland şi prietenii lui trec prin multe peripeţii în Mejis şi, cu toate că scapă teferi (şi cu Arcul cel roz al Curcubeului), Susan Delgado, fermecătoarea fată de la fereastră, este arsă pe rug. Această poveste este istorisită în al patrulea volum, Vrăjitorul şi Globul de Cristal. Subtitlul este RESPECT. Citind poveştile Turnului Întunecat descoperim că lumea pistolarului se înrudeşte cu a noastră într-un chip esenţial şi înspăimântător. Prima legătură dintre cele două lumi ne este dezvăluită atunci când Jake, un băiat din New Yorkul anului 1977, se întâlneşte cu Roland, la o haltă din deşert, mulţi ani după moartea lui Susan Delgado. Există uşi între lumea lui Roland şi a noastră, iar una dintre ele este moartea. Jake se trezeşte la halta din deşert după ce fusese împins în faţa unei maşini pe 43rd Street. Şoferul era un bărbat pe nume Enrico Balazar. 

Cel care l-a îmbrâncit pe Jake în faţa maşinii era un sociopat criminal pe nume Jack Mort, trimisul lui Walter pe acel nivel al Turnului Întunecat care corespunde New Yorkului. Înainte ca Jake şi Roland să-i dea de urmă lui Walter, Jake moare din nou… de data aceasta pentru că pistolarul, pus în faţa unei alegeri cumplite între acest fiu simbolic al său şi Turnul Întunecat, alege Turnul. Ultimele cuvinte ale lui Jake, înainte de a se cufunda în abis, sunt: „Atunci, du-te… mai există şi alte lumi în afară de astea.” Confruntarea finală dintre Roland şi Walter are loc în apropiere de Marea Vestului. În timpul unei lungi nopţi de taclale, omul în negru îi prezice lui Roland viitorul folosind un pachet ciudat de cărţi de Tarot şi îi atrage atenţia asupra a trei dintre acestea – Prizonierul, Stăpâna Umbrelor şi Moartea („dar nu pentru tine, pistolarule”). Alegerea celor trei, volum purtând subtitlul REÎNNOIRE, începe pe ţărmul Mării Vestului, la scurtă vreme după ce Roland îşi revine în urma confruntării avute cu Walter. Extrem de istovit, pistolarul cade pradă atacului unei puzderii de „homaroşenii”, care îl lasă fără două degete de la mâna dreaptă şi îl otrăvesc. Roland îşi reia călătoria anevoioasă pe ţărmul Mării Vestului, deşi este foarte bolnav, poate chiar pe moarte. Pe drum, dă peste trei uşi care stăteau în picioare pe plajă. 

Acestea se deschid în New York în trei când-uri diferite. Din 1987, Roland îl aduce pe Eddie Dean, sclav al heroinei. Din 1964, o aduce pe Odetta Susannah Holmes, o femeie care a rămas fără picioare când un sociopat pe nume Jack Mort a împins-o în faţa unei garnituri de metrou. Ea este Stăpâna Umbrelor, căci ascunde în sine o a doua personalitate. Atunci când Roland o aduce în Lumea de Mijloc, această femeie ascunsă, malefica şi vicleana Detta Walker, este hotărâtă să-l ucidă şi pe el, şi pe Eddie. Roland îşi închipuie că a adus trei persoane, nu doar pe Eddie şi pe Odetta, de vreme ce femeia are personalitate dublă, însă atunci când Odetta şi Detta se contopesc în Susannah (în mare măsură datorită iubirii şi curajului lui Eddie Dean), pistolarul îşi dă seama că nu este aşa. Şi îşi mai dă seama de un lucru: că îl chinuiesc amintirile despre Jake, băiatul care, în pragul morţii, i-a vorbit despre alte lumi. Ţinuturile pustii, volum subintitulat REDEMPŢIUNE, debutează cu un paradox: pentru Roland, Jake este şi mort, şi viu. În New York, la sfârşitul anilor şaptezeci, Jake Chambers este frământat de aceeaşi întrebare: este el mort sau viu? Oare cum este? După ce ucid un urs uriaş numit fie Mir (de către oamenii din vechime care au părăsit ţinutul de teama lui), fie Shardik (de către Marii Străbuni care l-au inventat), Roland, Eddie şi Susannah revin pe urmele fiarei, cunoscută sub numele de Shardik pentru Maturin, gardianul grinzilor, şi sub numele de Urs pentru Ţestoasă, şi descoperă Calea Grinzii. Odinioară existaseră şase asemenea Grinzi care legau cele douăsprezece portaluri de pe marginile Lumii de Mijloc. În punctul de intersectare a Grinzilor, în centrul lumii lui Roland (şi poate în centrul tuturor lumilor) se află Turnul Întunecat, nexul tuturor unde-urilor şi când-urilor.