Titlu Jocul cu focul

Autor Jennifer Probst
Categorie Ficțiune
Subcategorie Cărți de dragoste

jennifer-probst-jocul-cu-focul-pdf

capitolul 1

Avea nevoie de un bărbat. Preferabil, unul cu 150 000 de dolari disponibili. Alexandria Maria McKenzie se uita fix la micul foc făcut în mijlocul livingului, întrebându-se dacă își pierduse complet mințile. Pe bucata de hârtie din mână avea scrise toate calitățile pe care le visa de la sufletul ei pereche. Loialitate. Inteligență. Umor. Instinct familial și dragoste pentru animale. Un venit sănătos. Majoritatea ingredientelor erau deja pregătite. Un fir de păr de la un membru al familiei de sex masculin – fratele ei era încă enervat că i-l smulsese. Un amestec de ierburi parfumate – probabil pentru a-i oferi delicatețe. Și un bețigaș pentru… ei bine, spera că asta nu însemna ce credea ea că putea fi. Respiră adânc și aruncă lista într-o găleată, privind-o cum arde. Se simțea de-a dreptul idioată că făcuse o vrajă de dragoste, dar nu prea mai avea de ales și, în fond, nimic de pierdut. În calitate de proprietară a unei librării eclectice dintr-un orășel universitar în vogă din nordul statului New York, își imagina că-și poate permite o oarecare doză de excentricitate. Precum această rugăciune către Mama Natură, care să-i trimită bărbatul perfect. Alexa se întinse să ia extinctorul, atunci când flăcările începură să se ridice. Fumul îi aminti cumva de crusta de pizza arsă de pe fundul cuptorului. Strâmbă din nas, aruncă spray-ul în mijlocul covorului și plecă să bea un pahar cu vin roșu pentru a sărbători momentul. Mama ei trebuia să vândă Tara. Casa familiei sale. Alexa înșfăcă o sticlă de Cabernet Sauvignon și se gândi la situația sa incertă. Librăria ei fusese ipotecată. Extinderea cafenelei ar avea nevoie de o planificare atentă și nu avea nici un ban de cheltuială în plus.

Privi apartamentul de la mansardă în stil victorian și își dădu seama că nu era nimic de vândut. Nici măcar pe eBay. Avea 27 de ani și probabil ar fi fost cazul să locuiască într-un apartament elegant, să poarte haine de firmă și iasă la o întâlnire la fiecare sfârșit de săptămână. În schimb, ea salva câini de la adăpostul local de animale și își cumpăra eșarfe cochete pentru a da o notă de eleganță ținutelor sale. Îi plăcea lumina soarelui, să aibă o atitudine deschisă față de toate posibilitățile și să-și urmeze inima. Din păcate, nimic dintre toate aceste lucruri nu putea salva casa mamei sale. Luă o înghițitură din vinul roșu rubiniu și recunoscu în sinea ei că nu mai rămăsese nimic de făcut.

Nimeni nu avea destui bani și când urma să vină scadența impozitului, nu avea să fie un final fericit. Nu era Scarlett O’Hara. Și Alexa nu credea că încercarea ei disperată de a face o vrajă de dragoste pentru a ademeni bărbatul perfect avea să ajute. Soneria sună. Rămase cu gura căscată de uimire. Dumnezeule, oare e el? Se uită la pantalonii ei de trening și la tricou, întrebându-se dacă avea timp să se schimbe. Se ridică să răscolească prin dulap, dar soneria sună iar, așa că se îndreptă spre ușă, respiră adânc și întinse mâna spre clanță.