Insula sobolanilor: Si alte povestiri PDF

n bătaia vântului, frânghia unui steag se lovea leneș de un stâlp. Contemplu orașul. Pare neobișnuit de liniștit. Dar este cert, de pe acoperișul unui zgârie-nori de 90 de etaje nu se văd oamenii mărunți ca niște furnici alergând sau vânând pe străzi. Nu auzi strigătele acelora care sunt doborâți la pământ, nici rugăciunile de iertare și nici pocnetul produs de percutorul armelor. Dar se aud focurile de armă. Huruitul unei motociclete solitare. Și acum că s-a lăsat întunericul, se văd focurile. Deși, de aici de sus, majoritatea par să fie mici. Mașinile incendiate sunt aievea unor felinare care emană o lumină plăcută, iluminând puțin orașul în care lămpile stradale au încetat să funcționeze de mai bine de un an. Aud o salvă scurtă de mitralieră. Sunt tineri, dar au învățat când să se oprească pentru ca arma să nu se încingă. Și-au format acele deprinderi care îi ajută să supraviețuiască în aceste vremuri. Sau altfel spus: să trăiască puțin mai mult decât semenii care au aceleași nevoi — mâncare, arme, adăpost, combustibil, haine, droguri și o femeie sau mai multe, care să perpetueze genele bărbaților.

Ca să folosesc un clișeu, acolo jos este o junglă. Iar jungla nu se apropie de la o zi la alta, ci de la o oră la alta. Bănuiesc că edificiul pe acoperișul căruia stăm va fi acaparat de junglă înainte de zori. Aici sus, sunt evacuați cei ce pot fi evacuați. Elita, cei mai bogați dintre cei bogați, cei care și-au permis biletul salvator. Stau și îi privesc: ultimul grup de 14 oameni care se uită nerăbdători în direcția golfului de unde ar trebui să sosească elicopterul militar ce asigură transportul spre portavionul New Frontier. Nava poate găzdui 3 500 de persoane, asigurându-le mâncare, medicamente și toate cele necesare timp de patru ani, fără să oprească în vreun port. Pleacă în această noapte și va rămâne în larg o perioadă nedeterminată. Nu știu cât costă biletele, știu doar că pentru femei ar fi puțin mai ieftin, întrucât s-a decis ca la bord să fie paritate între sexe. Nimeni nu a spus-o răspicat, dar este o Arcă a lui Noe pentru elite