capitolul 1

Trecuse atât de mult timp. Prea mult. Uitase cât de intensă era apropierea dintre ei, cum se simțea atingerea blândă și caldă a mâinii lui pe pielea ei, în timp ce o mângâia ușor. Felul în care o aducea mai aproape, murmurându-i cuvinte tandre la ureche, îi readucea toate acele momente speciale. Uitase cum, încet, îi trecea mâna peste umeri, descoperind fragmente de piele fină după fiecare mișcare, ca și cum ar fi redescoperit un dar prețios, căutând să trăiască fiecare clipă.

Felul în care o ținea aproape, mâinile lui puternice așezate ușor pe spatele ei, o făcea să-și amintească toate momentele petrecute împreună. Iar ea, cuprinsă de acea căldură, și-a sprijinit palmele pe umerii lui, simțindu-se în siguranță, pierzându-se în tandrețea acelui moment care îi amintea cât de mult o prețuia. Fiecare gest era ca un dans familiar, iar amintirea lor împreună era vie, de parcă timpul nu trecuse deloc.

Voia să plângă de fericirea revederii. Trecuse prea mult timp. Își adânci degetele în mâinile lui, păstrând acea conexiune care se intensifica cu fiecare clipă. În liniștea camerei, totul părea să capete o nouă intensitate, iar ei doi rămâneau acolo, îmbrățișați, cu dorința de a-și exprima dragostea și grija unul față de celălalt, ca o reîntoarcere la esența relației lor.

Uitase cât de bine se potriveau, inimile lor pulsând în același ritm, reafirmând legătura care îi ținea uniți. Acea apropiere adâncă îi amintea de iubirea lor, de o legătură ce depășise timpul. Și când, în liniștea întunericului, se regăsiră complet unul pe celălalt, o emoție pură îi cuprinse. Trecuse atât de mult timp. Prea mult.