Domurile moscheilor din cartier, verzi ca lãmâile crude, presãrau peisajul calcaros, cu tente kaki, din partea veche a oraºului Nablus. Pãreau cã fixeazã souk-ul otoman ºi caravanseraiul mamelucilor de podeaua vãii, asemenea unor pioneze de cupru care ºi-au pierdut strãlucirea. Fãrã ele, chiar ºi pietrele s-ar ridica ºi ar fugi din oraºul acesta sordid, ºi-a zis Omar Yussef. Sirena îndepãrtatã a unei ambulanþe rãsuna în mãruntaiele oraºului, iar Omar Yussef simþea cum ultimele adieri de prospeþime ale dimineþii se risipesc în soarele verii. Cu o mânã tremurãtoare, ºi-a mângâiat cele câteva fire de pãr alb care îi acopereau scalpul pleºuv ºi a plescãit. Firele acestea sãrãcãcioase nu îl puteau ocroti de arºiþa soarelui ºi era cât se poate de limpede cã urma sã fie o zi canicularã. Sudoarea îl gâdila pe sub mustaþa surã, bine îngrijitã. ªi-a scãrpinat buza de sus, nemulþumit. ªi-a întors privirea dinspre vale pentru a admira firele rãzleþe de iarbã primãvãratecã ce colorau creasta stâncoasã a Muntelui Garizim. Sã vedem pe cine arde soarele mai tare, pe tine sau pe mine, i-a spus el în gând. Muntele se arcuia, posac ºi circumspect, cãtre ºirul de vile de la marginea sa, ca ºi cum ºi-ar fi încordat umerii ca sã îndure cãldura zilei. O maºinã de poliþie de culoarea peruzelei a tras pe dreapta. Geamul ºoferului s-a coborât, iar pe trotuar a aterizat un chiºtoc de þigarã fumegând.

— Bun venit, ustaz, i-a urat Sami Jaffari. Urcã. Omar Yussef a pãrãsit umbra modestã a umbrarului lãcuit, din lemn de pin, de la intrarea hotelului, a deschis portiera maºinii de patrulare ºi a urcat un picior înþepenit pe locul pasagerului. — Sã ai o dimineaþã frumoasã, bunicule. Proptindu-se în portiera maºinii, Omar Yussef a privit în sus. Nepoata sa îi fãcea cu mâna de la balconul unei camere aflate la al doilea etaj. În mâna cealaltã þinea strâns o carte. A fluturat din degete cãtre ea, în semn de salut. — O dimineaþã luminatã, Nadia, draga mea, i-a rãspuns el.

— Nu uita cã azi mã duci sã mâncãm qanafi. Vârfurile mustãþii i-au luat-o în jos. Dulciurile nu erau pe placul lui. Dar Nablusul era vestit pentru acest desert din brânzã de caprã ºi sirop din grâu mãcinat, iar Nadia se afla în oraº pentru prima oarã. Prevedea cã fetiþa de treisprezece ani, curioasã ºi cu mintea organizatã, va dori sã compare qanafi-ul din mai multe brutãrii, iar el va fi nevoit sã înfulece tot ºi sã zâmbeascã cu îngãduinþã. Pânã ºi prejudecãþile sale în domeniul culinar pãleau în faþa dragostei pe care i-o purta fetiþei.