Descriere

Evanghelia după Satana de Patrick Graham .PDFFEBRUARIE 1348, MAREA CIUMĂ... În mănăstirea-fortăreaţă Bolzano, maica stareţă Isolda de Trente s-a zidit de vie, pentru a lua cu ea în mormânt un teribil secret. Un ucigaş fără chip o urmărea în aceste locuri sfinte. Treisprezece nopţi. Treisprezece crime ritualice. Treisprezece călugăriţe crucificate. De la acel apus, de când s-a înstăpânit asupra mănăstirii Bolzano, Fiara s-a hrănit cu carnea şi cu sufletele slujitoarelor Domnului.2006, HATTIESBURG... Rachel, asistenta şerifului local, anchetează dispariţia a patru tinere. După ce dispare la rândul ei în mod misterios, Marie Parks, agent FBI cu puteri paranormale, intervine să ancheteze cazul. Specializată în cross-killers, criminali în serie care îşi schimbă des locul, Marie descoperă cadavrul mutilat al lui Rachel şi corpurile celor patru chelneriţe crucificate într-o criptă. Ucigaşul, de o cruzime metodică nemaiîntâlnită, pare a fi trimis de peste secole de Satan însuşi.VATICAN, CÂTEVA ZILE MAI TÂRZIU... Cardinalul Oscar Camano, liderul congregaţiei Miracolelor, realizează că cele patru tinere asasinate sunt cele trimise de el în Statele Unite pentru a ancheta valul de crime din sânul ordinului secret al Pustnicelor, însărcinat cu păzirea manuscriselor interzise ale creştinătăţii. Părintelui iezuit Carzo, cel mai bun exorcist din rândul Bisericii, îi revine sarcina de a regăsi evanghelia pierdută în urmă cu şase secole: Evanghelia după Satan.Fragment Cum în chilia pe care o lumina, aerul se rarefia văzând cu ochii, lumânarea groasă din ceară începu să pâlpâie. Se stinse în curând, degajând un miros pătrunzător de seu şi fitil ars. Epuizată de mesajul pe care îl gravase pe zid cu o daltă, bătrâna călugăriţă întemniţată îl reciti pentru ultima oară, pipăind cu vârful degetelor scrijeliturile pe care ochii osteniţi nu izbuteau să le mai distingă. După ce se asigură că a incrustat îndeajuns de adânc în piatră rândurile acelea, verifică uşor cu o mână tremurândă trăinicia peretelui care o ţinea prizonieră. Un zid de cărămidă a cărui grosime o izola de lume şi o sufoca încetul cu încetul. Îngustimea cavoului nu îi permitea nici să se ghemuiască, nici să stea dreaptă, aşa că de ceasuri întregi bătrâna se chinuia, îndoită de spate, în firida aceea. Supliciul zidirii de viu. Îşi amintea că citise numeroase manuscrise care povesteau suferinţele celor osândiţi să fie zidiţi în piatră, după ce tribunalele Preasfintei Inchiziţii reuşeau să le smulgă mărturiile. Nelegiuite care au lepădat prunci, vrăjitoare şi suflete moarte pe care cleştii şi cărbunii încinşi le-au făcut să scuipe toate cele o mie de nume ale Necuratului.

Descarca PDF