Cu mult timp în urmă, cînd eram elev de gimnaziu în America, un profesor de biologie ne-a spus că toate substanele din care este alcătuit corpul uman pot cumpărate de la un magazin de bricolaj cu cinci dolari sau ceva de genul acesta. Nu-mi amintesc suma exactă. E posibil să fost 2,97 sau 13,50 dolari, dar cu sigurană erau foarte puini bani, chiar i pentru anii 1960. Îmi amintesc cît de mult m-a surprins ideea că poi fabrica, practic pe gratis, o creatură stîngace i plină de couri, ca mine. A fost o lecie de smerenie care m-a impresionat atît de mult, încît îmi aduc aminte de ea i în ziua de azi. Dar se pune întrebarea: este adevărat? Oare chiar atît de puin valorăm? Numeroi experi (a se înelege prin asta „studeni la tiinele naturii care nu au întîlnire vineri seara”) au încercat, mai mult de amuzament, să calculeze cît ar costa materialele necesare pentru a construi o ină umană. Poate cea mai respectabilă i mai amplă încercare de acest gen din ultimii ani a fost cea întreprinsă de Societatea Regală de Chimie (SRC), care, în cadrul Festivalului de tiine de la Cambridge din 2013, a calculat cît ar costa să adune toate elementele necesare pentru a-l construi pe actorul Benedict Cumberbatch. (Cumberbatch a fost oaspetele de onoare al festivalului în acel an, avînd avantajul de a o persoană cu greutate i înălime medii.)

Conform calculelor SRC, pentru a construi o ină umană sînt necesare 59 de elemente 1 . ase dintre acestea – carbon, oxigen, hidrogen, azot, calciu i fosfor – alcătuiesc 99,1% din corpul unui om, dar la majoritatea celorlalte elemente probabil că nu v-ai atepta. Cine ar crezut că am incomplei fără molibden sau fără nite vanadiu, mangan, staniu i cupru? Trebuie să precizăm că unele dintre aceste elemente sînt necesare doar în cantităi extrem de modeste, măsurabile în pări per milion sau chiar per miliard. De exemplu, avem nevoie de doar 20 de atomi de cobalt i 30 de atomi de crom la ecare 999.999.999,5 atomi din orice alt element 2 . Principala componentă a unei ine umane, care ocupă 61% din spaiul disponibil, este oxigenul. Poate părea puin ocant că sîntem alcătuii, în proporie de aproape două treimi, dintr-un gaz inodor. Motivul pentru care nu sîntem uori i elastici precum un balon este că o bună parte din oxigen este combinat cu hidrogenul (ce reprezintă 10% din noi), formînd apa – care este surprinzător de grea, după cum tii dacă ai încercat vreodată să mutai o piscină gonabilă pentru copii sau pur i simplu să purtai haine ude. Ce ironic, nu-i aa, că două dintre cele mai uoare lucruri din natură, oxigenul i hidrogenul, formează împreună unul dintre lucrurile cele mai grele… De asemenea, oxigenul i hidrogenul sînt două dintre cele mai ieftine elemente care ne alcătuiesc. Tot oxigenul din corpul nostru nu valorează mai mult de 8,9 lire sterline, iar hidrogenul, puin mai mult de 16 lire sterline (presupunînd că avem aproximativ înălimea i greutatea lui Benedict Cumberbatch). Azotul (ce reprezintă 2,6% din corpul nostru) este i mai ieftin, ajungînd la numai 27 de penny. Dar, în continuare, vom trece la sume destul de mari.