Un pas mic e un salt mare. Cel puţin când e vorba de schimbare. În ultimii douăzeci de ani, am descoperit că aproape toţi oamenii vor să facă diverse schimbări: să mănânce mai sănătos, să facă mai multă mișcare, să reducă stresul, să se odihnească mai bine. Vrem să fim părinţi sau parteneri mai buni. Vrem să fim mai productivi, mai creativi. Dar cifrele alarmante ale obezităţii, privaţiunii de somn și stresului raportate de mass-media și observate în laboratoarele de cercetare ale Universităţii Stanford îmi arată că există o prăpastie dureroasă între ceea ce-și doresc și ceea ce fac, de fapt, oamenii. Diferenţa dintre dorinţă și acţiune poate fi pusă pe seama multor lucruri — însă de cele mai multe ori oamenii se învinovăţesc pe ei înșiși. Internalizează următorul mesaj cultural: „E vina ta! Ar trebui să faci mai multă mișcare, dar nu faci. Rușine!“ Eu o spun cu toată convingerea: nu este vina ta. Și a face o schimbare pozitivă nu e așa de greu cum pare. Ai fost de prea mult timp indus în eroare de mituri, greșeli de judecată și sfaturi bine intenţionate, dar lipsite de o bază știinţifică. Poate că ai încercat să faci schimbări în trecut și nu ai avut rezultate, trăgând concluzia că schimbarea este un proces dificil sau că nu ai reușit fiindcă ţi-a lipsit motivaţia. Nu este adevărat.

De vină este modul în care ai abordat problema, nu tu. Gândește-te la următorul lucru: dacă încerci să montezi un dulap urmând instrucţiuni greșite sau neavând toate piesele, te simţi frustrat. Dar nu îţi aduci ţie reproșuri, nu-i așa? Îl învinovăţești pe producător. Însă când vine vorba de tentative nereușite de schimbare, nu învinovăţim niciodată „producătorul“. Ne învinovăţim pe noi înșine. Când nu obţinem rezultatele dorite, criticul din noi înșine găsește o oportunitate de manifestare. Mulţi dintre noi suntem de părere că dacă nu reușim să fim mai productivi, să slăbim sau să facem mișcare în mod regulat, atunci e ceva în neregulă cu noi. Dacă am fi fost mai capabili, am fi reușit. Dacă am fi respectat programul punct cu punct sau ne-am fi respectat promisiunile, am fi reușit. Ne spunem că trebuie să ne adunăm și să ne mobilizăm ca să avem rezultate mai bune. Nu-i așa? Nu. Îmi pare rău, nu e adevărat. Nu noi suntem problema.

Ci abordarea. Este o eroare de design, nu un defect personal. A ne crea obiceiuri și schimbări pozitive poate fi simplu — cu o abordare corectă. E nevoie de un sistem care se bazează pe mecanismele psihologiei umane și funcţionează cu adevărat. De un proces care face ca schimbarea să fie ușoară. De instrumente care nu se bazează pe presupuneri sau principii greșite. Cele mai răspândite convingeri legate de crearea obiceiurilor și schimbărilor se bazează pe stabilirea unor așteptări nerealiste. Știm că obiceiurile contează; vrem mai multe obiceiuri pozitive, mai puţine obiceiuri negative. Dar ne este greu să facem schimbări. Ne gândim că e vina noastră. Cercetările și experienţele mele practice mi-au arătat însă că e o mentalitate greșită. Ca să-ţi creezi obiceiuri eficiente și să-ţi schimbi comportamentul ar trebui să faci trei lucruri: