Este greu de stabilit de unde să începi cu mulțumirile pentru toți cei care au contribuit și au militat pentru această carte. Cu toate acestea, voi începe prin a-i mulțumi Sheilei Crowley de la Curtis Brown. Fără ambiția Sheilei, fără energia și viziunea ei, Aici, acum, mereu nu ar exista, ca să nu mai vorbim despre cariera mea de scriitoare, lansată într-o direcție atât de neașteptată și de încântătoare. De asemenea, mulțumiri Rebecăi Ritchie pentru susținerea ei înfocată, precum și pentru amabilitatea sa nesfârșită. Și Annei Bihan, a cărei muncă asiduă și pasiune pentru acest roman au făcut posibilă traducerea în atâtea limbi străine. Una dintre cele mai frecvente întrebări adresate oricărui autor este dacă i-ar plăcea ca romanul său să fie ecranizat. Eu nu aș fi îndrăznit nicicând să țintesc atât de sus, asta până în momentul în care Luke Speed, de la Curtis Brown, mi-a adus vestea că Aici, acum, mereu a fost propusă pentru ecranizare de către John Fischer, de la Temple Hill.

Mii de mulțumiri amândurora. Mulțumiri editorului meu american, Pamella Dorman, de la Penguin, alături de care a fost o încântare și o plăcere să colaborez. Sunt recunoscătoare, nu doar pentru oportunitatea de a scrie pentru cititorii din America, ci, de asemenea, pentru prețuirea pe care au oferit-o cărții mele, ca să nu mai zic de imensul bagaj de cunoștințe pe care l-am căpătat de pe urma procesului de editare. A fost o bucurie să lucrez în această nouă direcție a carierei mele de scriitoare alături de vechii mei editori de la Simon & Schuster UK. Mulțumesc Suzannei Baboneau, lui Jo Dickinson și Sarei-Jade Virtue pentru angajamentul și eforturile muncii lor neîntrerupte, cu mențiuni speciale pentru ginul lui S-J. De asemenea, îi mulțumesc lui Clare Hey pentru entuziasmul său și ajutorul dat la prima schiță a romanului.

Celor de la Asociația pentru Boala Huntington le sunt profund îndatorată pentru sprijinul oferit pe când îmi desfășuram cercetările pentru carte. M-am simțit descurajată, asta până când l-am întâlnit pe Bill Crowder. Îndrumarea lui, precum și bunăvoința sa de a răspunde nenumăratelor mele întrebări au fost de neprețuit, cum, de altfel, a fost și timpul pe care mi l-a acordat Cath Stanley, fiind mai mult decât amabilă să citească schița romanului până la final. Mulțumiri Societății pentru Boala Huntington din America pentru permisiunea de a reproduce o secțiune de pe site-ul lor web, ce se regăsește în capitolul 26. Lui Frederique Polet, editorul meu de la Editions Presses de la Cite, îi mulțumesc pentru că a cizelat dialogurile în franceză, ușurându-mi în mod considerabil eforturile, blocate fiind de un nivel A destul de ruginit. În sfârșit, mulțumesc dragii mele familii: Mark, Otis, Lucas, Isaac, mama și tata. De asemenea, unchiului Colin pentru calcule și fratelui meu, Stephen, pentru că a folosit claritatea optimă la editarea pozelor autorului.