Lucram pentru FBI de peste 20 de ani, inclusiv 15 în calitate de negociator în cazuri de luări de ostatici, din New York până în Filipine şi în Orientul Mijlociu, aşa că eram în plină formă. Există cam zece mii de angajaţi ai Biroului, dar un singur negociator principal când este vorba despre răpiri internaţionale. Eu. Nu mai trăisem însă niciodată un caz la o intensitate atât de mare, atât de intim. - Voss, ţi-am răpit copilul. Dă-ne un milion de dolari sau îl omorâm. Fac o pauză. Clipesc. Îmi îndemn concentrat inima să revină la un puls normal. Sigur, mă mai aflasem în situaţii asemănătoare. Nenumărate. Bani contra viaţă. Dar niciuna nu se putea compara, atât timp cât îl aveau pe fiul meu. Şi era vorba despre un milion de dolari.

Şi despre nişte persoane cu diplome multe şi experienţă de-o viaţă în negocieri. Asta pentru că cei aflaţi de cealaltă parte a mesei - omologii mei - erau profesori în negociere la Facultatea de Drept de la Harvard. Le-am făcut o vizită pentru un scurt curs de negocieri pentru manageri, să văd dacă pot învăţa ceva din abordarea lumii de afaceri. Ar fi trebuit să fie ceva liniştit, calm, un mic avans profesional pentru un tip de la FBI care voia să-şi extindă puţin perspectiva. Când Robert Mnookin, director al proiectului de cercetare a negocierilor la Harvard a aflat că sunt în campus, m-a invitat să beau o cafea la el în birou. Doar să stăm un pic de vorbă, mi-a zis. M-am simţit onorat. Şi emoţionat. Mnookin e un tip impresionant pe care îl urmăream de ani buni: nu doar că predă dreptul la Harvard, dar este o autoritate în domeniul rezolvării conflictelor şi autorul cărţii Bargaining with the Devii: When to Negoliate, When to Fight. 1