Introducere 

Spre deosebire de ceea ce ar putea crede unii - bombasticii şi paranoicii predicatori penticostali sau conservatorii ofiliţi de prin guvern - ştiinţa şi tehnologia nu se raportează la niciun sistem de valori. Cercetarea şi dezvoltarea care le urmează adesea nu sunt neapărat o provocare la adresa mentalităţii celor superstiţioşi. Cosmologia nu împiedică mai mult credinţa într-un zeu decât împiedică un Big Mac credinţa într-un platou de spaghetti marinara însoţit de un pahar cu vin pinot grigio. Ateismul nu este produs de Large Hadron Collider. Aşa cum vedem scris şi pe tricouri, ştiinţei nu-i pasă de părerile tale. Într-adevăr, principiul esenţial al practicii ştiinţifice oneste este că rămâne mereu independentă de context. Cum este percepută şi cum este folosită sunt chestiuni care depind integral de voinţa oamenilor, cu toată varietatea, slăbiciunile, nebunia, sentimentalismul şi aroganţa acestora. Şi, ca să fim cinstiţi, abia de aici începe distracţia. Cineva, cu mii de ani înainte, a combinat geometria, tehnologia şi fizica pentru a inventa roata. O invenţie care le-a permis altora să născocească rolele, limuzinele Porsche Cayenne şi tancurile Panzer - roata nefiind vinovată de niciuna dintre ele. Când, prin anii 1960, James T. Russell a fost primul care a inventat o modalitate de a arhiva digital sunetele, nici nu i-a trecut prin cap că a deschis calea care va duce ulterior la CD-urile lui Celine Dion. Deşi suntem tentaţi să-l facem responsabil de această grozăvenie - pentru că, desigur, trebuie să punem în cârca cuiva melodia Power of Love - nici el şi nici cercetarea sa nu au dus inevitabil la muzica rock franco-canadiană destinată adulţilor. Este la fel de logic să o acuzi pe Marie Curie pentru bomba atomică sau să-i acorzi merite pentru medicina nucleară.

Ceea ce ne aduce la tema acestei cărţi. Printre domenii atât de diverse precum agricultura, tehnologia şi vânătoarea de stafii, această carte străbate un vast teritoriu al cercetării şi al utilizării acesteia. Ea aduce în discuţie unele descoperiri uimitoare - de exemplu, că zgomotoasele şopârle ajunse în spaţiu nu pot supravieţui reintrării în atmosfera terestră - unele fascinante aplicaţii tehnologice - încărcarea conţinutului memoriei în laptop, să zicem - şi câteva exemple ale felului în care tehnologia îi poate ajuta pe zănatici - în practica vânătorii de stafii de exemplu, prin folosirea ursuleţilor de pluş cu senzori de mişcare. În cele ce urmează se află nenumărate tipuri de cercetare - de la cea ştiinţifică, la copiii acesteia risipiţi într-o ameţitoare varietate de activităţi culturale. Unele cercetări şi-au propus să le aducă oamenilor fericirea, altele ne pun întrebări neliniştitoare în legătură cu modul în care se întrepătrund tehnologia şi autoritatea şi multe altele încă reprezintă mici, dar necesare etape pe lungul şi şerpuitorul drum care devine treptat vizibil prin ceaţă întotdeauna când se pune o întrebare căreia i se găseşte un răspuns. Toate acestea, să ştie şi predicatorii fervenţi, comentatori şi politicieni deopotrivă, ne reamintesc fără doar şi poate că cercetarea - demersul raţional - îmbogăţeşte incomensurabil umanitatea, indiferent ce alegem să facem cu rezultatele ei. Multe dintre aceste capitole au fost, iniţial, publicate, uneori în forme uşor diferite, în paginile unor cotidiene australiene, inclusiv The Age şi Sydney Morning Herald şi în reviste cum ar fi Cosmos şi trebuie, în primul rând, să le mulţumesc editorilor pentru că mi le-au solicitat.