îşi conducea maşina pe lângă albia îngustă a râului, în faţa sa aştemându-se o privelişte ca vai de lume, groaznică, presărată pe ici, pe colo de tot felul de gunoaie - căldări dogite, răsturnate, aruncate lângă cotul râului, un landou stricat printre buruieni, un fost butoi de benzină pătat de limbi de rugină, carcasa unui frigider zăcând printre rugii de mur. Un câine slab mort, plin de cicatrici veni în goană să adulmece ceva în faţa maşinii, fiind urmat în câteva secunde de un pâlc de copii care se luptau dându-şi coate, să se poată căţăra pe parbriz. El mimează nepăsarea în timp ce împinge încuietorile în jos cu ajutorul cotului. Un puşti sprinten sare pe capotă aproape tară zgomot - se agaţă cu mâinile de ştergătoare şi se întinde acolo. în aclamaţiile celorlalţi, alţi doi puşti se prind de bara de protecţie, patinând în urma vehiculului pe tălpile goale. Adolescente în blugi cu talia joasă aleargă pe lângă automobil. Una din ele arată spre el şi râde, dar apoi se opreşte tăcută, nemişcată. Băiatul se rostogoleşte-n jos de pe capotă şi puştii din spate dau drumul la bară când, pe neaşteptate, în faţa lui se iveşte râul, curgând repede, plin de vârtejuri, pământiu. Smuceşte cu putere volanul. Rugii îi zgârie geamurile. Striveşte iarba înaltă sub roţi. Maşina se hurducă înapoi pe drumul noroios şi copiii o flanchează, stârnind din nou un adevărat vacarm. Departe, pe mal, două femei bătrâne se ridică în picioare în locul unde îşi freacă cearşafurile cu pietre de râu şi leşie. îşi scutură capetele zâmbind umil şi se încovoaie din nou să-şi continue treaba.