Uitați-vă în jos. Ce vedeți? Mâinile dumneavoastră, biroul dumneavoastră, podeaua, poate o ceașcă de cafea, un laptop ori un ziar. Ce au ele în comun? Acestea sunt lucruri pe care le puteți atinge. Ceea ce vedeți când vă uitați în jos sunt lucruri < are vă sunt la îndemână, lucruri pe care le puteți controla chiar acum, lucruri pe care le puteți mișca și manipula fără planificare, efort sau gândire. Fie că este rezultatul muncii dumneavoastră, al generozității altora sau pur și simplu al întâmplării, o bună parte din ce vedeți jos vă aparține. Sunt lucruri aflate în posesia dumneavoastră. Acum uitați-vă în sus. Ce vedeți? Tavanul, probabil tablouri pe un perete sau lucruri aflate dincolo de fereastră: copaci, case, clădiri, nori pe cer - orice se află în depărtare. Ce au ele în comun? Pentru a ajunge la ele, trebuie să vă faceți un plan, să gândiți, să calculați. Chiar dacă nu sunt prea departe, tot e nevoie de un efort coordonat pentru a ajunge la ele. Spre deosebire de ce vedeți când vă uitați în jos, tărâmul de sus cuprinde lucruri pe care le puteți obține printr-un efort de gândire și prin muncă.

Este la fel de simplu precum sună. însă pentru creier această distincție marchează două moduri de gândire total diferite: două maniere complet diferite de a aborda lumea, în creierul nostru, lumea de jos este controlată de o mână de substanțe chimice - neurotransmițători - care ne permit să cunoaștem satisfacția și să ne bucurăm de tot ce avem în clipa de față. Dar, când ne îndreptăm atenția spre lumea de sus, creierul nostru se bazează pe o substanță chimică diferită - pe o singură moleculă -, care nu numai că ne permite să trecem dincolo de tărâmul lucrurilor ce ne sunt la îndemână, dar ne și motivează să urmăm, să controlăm și să posedăm lumea la care nu avem un acces imediat. Ne face să căutăm acele lucruri care se află departe de noi - atât lucruri fizice, cât și lucruri pe care nu le putem vedea, cum ar fi cunoașterea, iubirea, puterea. Fie că este vorba de a ne întinde peste masă după solniță, de a zbura până la Lună într-o navetă spațială sau de a ne închina unui zeu aflat dincolo de spațiu și timp, această substanță chimică ne oferă control asupra oricărei distanțe, geografică sau intelectuală.