Dat fiind ca încerc aici sa fac prezentarea interpretarii viselor, nu cred ca am depasit perimetrul intereselor neuropatologiei. Caci, în fata unei examinari psihologice, visul se dovedeste primul element din cadrul seriei de formatiuni psihice anormale, serie din care mai fac parte fobiile isterice, reprezentarile obsesive si cele delirante, care, din motive practice, trebuie sa faca obiectul interesului psihiatrilor. Asa cum se va arata, visul nu poate ridica pretentii la o importanta practica asemanatoare; dar valoarea sa teoretica, paradigmatica este cu atât mai mare; daca nu vom sti sa explicam formarea viselor, ne vom stradui zadarnic sa întelegem fobiile, ideile obsedante si delirante sau sa le influentam terapeutic. 

Aceeasi situatie careia tema noastra îsi datoreaza importanta este responsabila si pentru lacunele lucrarii de fata. Punctele de ruptura care se gasesc din belsug în aceasta prezentare corespund, de asemenea, numeroaselor puncte de contact prin care problema formarii visului se insereaza în problemele mai cuprinzatoare ale psihopatologiei care nu au putut fi tratate aici si carora le vor fi dedicate elaborari ulterioare, daca timpul si fortele ne vor permite si daca ni se vor ivi materiale ulterioare. Particularitatile materialului pe baza caruia explic interpretarea viselor mi-au îngreunat si ele prezentarea. 

Din lucrare va rezulta de ce toate visele povestite în literatura, precum si cele adunate de necunoscuti nu au putut fi folosite pentru scopurile mele; nu am avut de ales decât între visele mele proprii si cele ale pacientilor pe care i-am tratat. Impedimentul în utilizarea acestui din urma material a fost faptul ca aici procesele onirice sufereau o complicare nedorita prin adaugarea caracteristicilor nevrotice. O data cu comunicarea propriilor mele vise, a trebuit sa deschid însa privirilor straine mai multe dintre intimitatile vietii mele psihice decât mi-ar fi placut si mai mult decât este de datoria unui autbr care nu este poet, ci cercetator al naturii. A fost penibil, dar inevitabil; m-am supus acestei necesitati, pentru a nu fi obligat sa renunt total la aducerea de dovezi în sprijinul datelor mele psihologice. Nu am putut rezista, desigur, tentatiei de a taia elanul indiscretilor, prin omisiuni si Isubstitutii; de câte ori s-a întâmplat asa, a fost hotarât în detrimentul scopului exemplelor folosite de mine. Pot numai sa-mi exprim speranta ca cititorii acestei lucrari sa se plaseze în dificila mea pozitie si sa fie indulgenti cu mine si, apoi, ca toate persoanele care sunt într-un fel sau altul implicate în visele comunicate sa fie dispuse sa nu tagaduiasca libertatea de gândire macar vietii onirice.