Era o zi fierbinte la Cousins. Stăteam întinsă lângă piscină, cu o revistă pe față. Mama juca solitaire pe veranda din față, Susannah era înăuntru și trebăluia prin bucătărie. Probabil că avea să apară și ea în curând, cu un pahar de ceai cu gheață și o carte pe care să mi-o dea mie să o citesc. Ceva romantic. Conrad, Jeremiah și Steven făcuseră surfing toată dimineața. Fusese furtună cu o noapte înainte. Primii care s-au întors acasă au fost Conrad și Jeremiah. I-am auzit chiar mai înainte de a-i vedea. Au urcat scările, hăhăindu-se despre cum își pierduse Steven șortul în urma unui val mai puternic. Conrad a venit la mine, mi-a luat de pe față revista transpirată și a zâmbit. 

— Ai cuvinte pe obraji. 

— Și ce zic? am spus, mijind ochii spre el. 

— Nu-mi dau seama. Stai să văd. S-a lăsat pe vine lângă mine și mi-a privit fața în felul acela serios al lui. S-a aplecat și m-a sărutat. Avea buzele reci și sărate, de la apa de mare. 

— Băi, luați-vă o cameră, a zis Jeremiah, dar știam că glumește. Venind din spate, mi-a făcut cu ochiul, l-a luat pe Conrad pe sus și l-a aruncat în piscină. Pe urmă s-a aruncat și el, răcnind: 

— Haide, Belly! Așa că am sărit și eu, bineînțeles. Apa era perfectă. Ca întotdeauna, Cousins era unicul loc unde voiam să fiu. 

— Alo? Ai auzit ceva din ce am spus? Am deschis ochii. Taylor pocnea din degete în dreptul feței mele. — Scuze. Ce ziceai? Nu eram la Cousins. Conrad și cu mine nu mai eram împreună și Susannah era moartă. Nimic nu avea să mai fie vreodată la fel. Trecuseră — Câte zile trecuseră? Câte zile, exact? — două luni de când murise Susannah și mie tot nu îmi venea să cred. Nu puteam să cred. Când moare cineva drag, nu ți se pare că ar fi ceva real. E ca și cum i s-ar întâmpla altcuiva. E viața altuia. Eu nu m-am descurcat niciodată prea bine cu noțiunile abstracte. Ce înseamnă când cineva a dispărut cu adevărat și definitiv? Uneori închideam ochii și îmi repetam în minte, iar și iar: Nu e adevărat, nu e real, asta nu se întâmplă cu adevărat. Asta nu era viața mea. Dar era; acum asta era viața mea. De după. Eram în curtea din spate a lui Marcy Yoo. Băieții se prosteau în piscină, iar noi, fetele, stăteam întinse pe prosoape de plajă, aliniate toate în șir. Cu Marcy eram prietenă, dar restul, Katie și Evelyn și celelalte fete, erau mai degrabă prietenele lui Taylor. Afară se făcuseră deja treizeci de grade și abia dacă trecuse de amiază. Avea să fie caniculă. Stăteam pe burtă și simțeam cum sudoarea mi se adună în scobitura spatelui. Nu mai aveam mult și făceam insolație. Era abia a doua zi din iulie și eu număram deja zilele până la terminarea verii.