Fiecare poveste de dragoste măreață este, de fapt, o conversație neîncetată. De la primele întrebări de tatonare pe care le punem pe măsură ce începem să ne cunoaștem unul pe celălalt până la cele mai profunde explorări ale iubirii, durerii și visurilor noastre, calitatea întrebărilor și răspunsurilor noastre este cea care ne permite să continuăm să învățăm și să ne maturizăm unul alături de celălalt de-a lungul anilor. Iar atunci când se ivește conflictul, așa cum inevitabil se întâmplă când unim două vieți, disponibilitatea de a rămâne curioși față de ce are de spus celălalt (fără să încercăm să avem tot timpul dreptate) este cea care ne permite să ne orientăm unul spre celălalt, în loc să ne îndepărtăm în acele momente în care nu ne punem de acord. Indiferent dacă tu și partenerul tău sunteți vorbăreți sau taciturni, cuvintele pe care le schimbați între voi, cât și expresiile și gesturile care acompaniază acele cuvinte vor defini și determina relația voastră. O poveste adevărată de dragoste nu este un basm. Necesită vulnerabilitate și efort. Răsplata este că vei ajunge să-ți iubești partenerul la aniversarea a cincizeci de ani de relație cu mult mai mult decât o făceai în noaptea nunții. Poți iubi pe cineva pentru totdeauna. Poate părea că succesul sau eșecul unei căsnicii ori al unei relații de lungă durată este la fel de incert ca datul cu banul. În Statele Unite ale Americii, auzim că mai mult de jumătate dintre căsnicii se termină cu un divorț. În Portugalia, numărul ajunge la 70 %. La cea de-a doua căsnicie în S.U.A., rata divorțului crește cu 65 %, iar la cea de-a treia căsnicie rata divorțului urcă la 75 %. Statistica nu este una îmbucurătoare. Și cei care decid că relația s-a terminat tot oameni sunt. Ce facem însă cu acele cupluri care rămân împreună într-o stare de disperare tăcută, de nemulțumire și plictiseală? Înainte de a ridica mâinile în aer, în semn de disperare, să știi că totuși există speranță. Cu toate că așteptările legate de căsătorie și parteneriat nu au fost nicicând atât de ridicate, iar provocările nu au fost nicicând atât de mari, nu este vorba de a lăsa lucrurile la voia întâmplării. Ce se întâmplă în cuplu nu este pură întâmplare. Este o alegere. 

Acum știm ce pot face cuplurile ca să-și îmbunătățească șansele. Timp de 40 de ani, Laboratorul Gottman pentru Studiul Iubirii a cercetat ce înseamnă să câștigi în dragoste. În laboratorul din Seattle am obținut date observaționale sincronizate, autoraportări și informații fiziologice de la cupluri și am analizat datele noastre folosind metode matematice avansate. După ce am observat mii de perechi, acum știm ariile care cauzează cele mai multe bătăi de cap în viața unui cuplu. Vă putem spune cu încredere ce îi separă pe maeștrii unei relații de cei amatori. Și vă putem ghida prin cele opt conversații esențiale care vă vor oferi cea mai bună șansă pentru a vă croi drumul spre propriul vostru și-au trăit fericiți până la adânci bătrâneți. Relațiile de lungă durată de succes sunt create prin intermediul cuvintelor mici, gesturilor mici și faptelor mici. O iubire de-o viață se întreține în fiecare zi petrecută împreună. A-ți cunoaște partenerul nu se încheie din momentul în care returnezi mașina de mutat mobila luată în chirie și începeți să vă împărțiți spațiile de depozitare. Și nici din momentul în care spuneți „Da“. Nu se termină niciodată. Poți să-ți petreci o întreagă viață fiind curios despre lumea interioară a partenerului tău și fiind îndeajuns de curajos să-ți împărtășești propria lume interioară, descoperind în permanență tot ce se poate afla unul despre celălalt. Este captivant. Este dificil. Și este una dintre cele mai mari aventuri din viața pe care o poți trăi. Crede-ne pe cuvânt, o știm. Suntem căsătoriți de mult timp; de mai bine de 30 de ani (pentru John și Julie), respectiv de mai bine de 25 de ani (pentru Doug și Rachel), și încă mai aflăm lucruri noi unul despre celălalt, încă ne surprindem reciproc și suntem mai îndrăgostiți unul de celălalt decât am fost vreodată. Asta nu înseamnă că relațiile noastre sunt perfecte. Uneori ne certăm. Uneori suntem grosolani sau indiferenți. Nu perfecțiunea este prețul iubirii. Ci exercițiul. Exersăm cum să ne exprimăm iubirea și cum să primim iubirea partenerului. Iubirea este mai mult o acțiune decât un sentiment. Necesită intenție și atenție, un exercițiu pe care îl numim armonizare sau acordaj.