Tehnologiile informaţiei au transformat deja fiecare faţetă a vieţii omeneşti, de la domeniul afacerilor până la cel al politicii sau al artelor. Dată fiind dezvoltarea inerent exponentială, în termeni de pret-performantă* si capacitate, a , , , , oricărei forme de tehnologie informaţională, era informaţională îsi extinde încontinuu sfera de influentă. Probabil cel ' ' mai important proces informaţional care merită cercetat e inteligenţa umană însăşi, iar cartea de faţă reprezintă poate cea mai timpurie examinare serioasă a relaţiei dintre gândirea noastră şi computer şi îi aparţine matematicianului care a elaborat arhitectura fundamentală a erei computerului. În ambiţiosul proiect al studierii creierului uman, înregistrăm accelerat succese în realizarea ingineriei inverse** a paradigmelor gândirii şi aplicăm aceste metode inspirate din biologie pentru a crea dispozitive din ce în ce mai inteligente. Inteligenţa artificială (IA) gândită astfel va întrece în cele din urmă gândirea umană fără îmbunătăţiri. După părerea mea, scopul acestui proces nu e o înlocuire a noastră, a oamenilor, ci extinderea posibilităţilor a ceea ce este deJ·a o civilizatie om-masinărie. 

Este ceea ce , , face din specia noastră o specie unică. Asadar, care sunt ideile-cheie care stau la baza acestei ere , informaţionale? Eu am numărat cinci astfel de idei. John von Neumann e responsabil pentru trei dintre ele şi a avut o contribuţie fundamentală în privinţa celei de-a patra. Claude Shannon a rezolvat problema fundamentală a siguranţei informaţiei. Alan Turing a demonstrat şi definit universalitatea calculului şi a fose influenţat de o prelegere timpurie a lui von Neumann. Pornind de la studiile lui Turing şi Shannon, von Neumann a creat dispozitivul care îi poartă numele, ce a devenit - şi a rămas - arhitectura fundamentală pentru sistemele de calcul.