Suntem încântaţi să vă putem oferi prima nouă ediţie, după mai mult de cincizeci de ani, a celei de-a doua părţi din seria Măştile Zeului a lui Joseph Campbell, care, alături de Eroul cu o mie de chipuri1 şi opera, din păcate neterminată, Historical Atlas of World Mythology, rămân cele mai importante şi mai durabile scrieri ale lui Campbell. Lucrarea Măştile Zeului a apărut în urma experienţelor lui Campbell din timpul anului său sabatic petrecut în India şi în Asia de Est (notate în jurnalele sale, Asian Journals). Pe măsură ce călătorea pe pământurile despre care le vorbise altora, a fost frapat de cât de diferit era să experimenteze tărâmurile mitice în persoană şi, mai ales, de cât de puţin înţelegeau vizitatorii din Occident – inclusiv experţi bine pregătiţi şi diplomaţi – culturile ţărilor unde călătoreau. În timp ce se afla în Japonia, meditând la propria carieră, Campbell şi-a dat seama că, deşi munca lui se concentra asupra modului în care miturile umanităţii se nasc din origini universale, era esenţial să analizeze maniera în care mitologiile şi culturile variau de-a lungul timpului şi continentelor. A început să planifice o operă într-un singur volum, căruia i-a dat titlul provizoriu The Basic Mythologies of Mankind. Iată manifestul pe care singur şi l-a fixat:

1.Încă de la început, trebuie să urmăresc motivele în mod obiectiv şi istoric. De asemenea, trebuie să înregistrez interpretările în mod obiectiv şi istoric, în baza textelor contemporane. 

2. Ca occidental contemporan, care mă confrunt cu probleme psihologice occidentale şi contemporane, trebuie să recunosc şi chiar să celebrez (în maniera lui Oswald Spengler) relativitatea perspectivei mele istorice faţă de propria mea nevroză (formula Rorschach). 

3. Piatra de hotar istorică este aceea a recunoaşterii unităţii reale a culturii umane (răspândirea şi paralelismul miturilor) împreună cu relativitatea moravurilor oricărei regiuni faţă de circumstanţele geografice şi istorice (Bastian, Sumner, Childe). A sosit vremea pentru o istorie globală, mai degrabă decât provincială, a imaginilor gândirii. 

4. Obiectivul moral al acestei cărţi este să găsească pentru Omul Occidental (mai exact, occidentalul postcreştin) sugestii pentru promovarea conţinutului său psihologic printr-o transformare a simbolurilor inconştiente în simboluri conştiente, o confruntare a acestora cu termenii conştient acceptaţi din perioada prezentă şi un dialog al criticii reciproce. Însă acesta este scopul minor, subordonat strict punctului 3. 5. Să nu faci salturi transculturale mari şi, nici măcar în cadrul aceleiaşi culturi, nu încerca să armonizezi ceea ce nici înşişi filosofii acelei culturi nu au reuşit să armonizeze. Rămâi la perspectiva istorică şi totul va ieşi la suprafaţă. 2