Titlu Mitul contraculturii

Autor Joseph Heath
Categorie Non-Ficțiune
Subcategorie Jurnal și Amintiri

descarca-joseph-heath-mitul-contraculturii-pdf

Introducere

 Septembrie 2003 a marcat un punct de cotiturã în dezvoltarea civilizaþiei vestice. A fost luna în care revista Adbusters a început sã primeascã comenzi pentru „Black Spot Sneakers” – propriul brand de pantofi „subversivi” pentru alergat. Dupã acea zi, nicio persoanã raþionalã nu ar mai fi putut crede cã existã vreo tensiune între „mainstream” ºi cultura „alternativã”. Dupã acea zi, a devenit evident cã revolta culturalã, de tipul celei reprezentate de revista Adbusters, nu este o ameninþare pentru sistem – este chiar sistemul. Înfiinþatã în 1989, Adbusters este publicaþia stindard a miºcãrii de bruiere ºi blocare a culturii, cunoscutã sub numele de culture jamming. În viziunea ei, societatea a ajuns sã fie atât de impregnatã de propagandã ºi minciunã – în mare mãsurã ca urmare a publicitãþii –, încât cultura ca întreg a devenit un enorm sistem ideologic, desemnat sã reproducã credinþa în „sistem”. 

Scopul sabotorilor culturii este chiar acela de a „sabota” cultura, prin subminarea mesajelor destinate sã reproducã aceastã credinþã ºi prin blocarea canalelor prin care este propagatã. Se crede cã aceasta are consecinþe politice radicale. În 1999, editorul Adbusters Kalle Lasn afirma cã sabotarea culturii „va deveni în era noastrã ceea ce erau drepturile civile în anii ’60, ceea ce a fost feminismul în anii ’70, ceea ce a fost activismul pentru mediu în anii ’80”. Cinci ani mai târziu, Lasn a folosit brandul Adbusters pentru a vinde propria marcã de pantofi sport. Ce s-a întâmplat? A trãdat Adbusters? Absolut, nu. Este esenþial ca toþi sã vedem ºi sã înþelegem asta. Adbusters nu a trãdat, pentru cã nu era nimic de trãdat din capul locului. Adbusters nu a avut niciodatã o doctrinã revoluþionarã. Ceea ce avea era o versiune cãlduþã a gândirii contraculturale care a dominat politicile de stânga începând cu anii 1960. Acest tip de politici contraculturale, departe de a fi o doctrinã revoluþionarã, a reprezentat una dintre forþele fundamentale care au impulsionat capitalismul de consum în ultimii patruzeci de ani.