Prefaţă Lista cărţilor necesare înţelegerii complexului, complicatului dar şi periculosului radicalism islamic este completată cu încă o lucrare. Editura Corint pune la dispoziţia cititorilor din România interesanta carte a expertului Mark Bourrie, ISIS – Jocul morţii. Profitând de expertiza sa de istoric şi specialist în mass-media şi propagandă, plecând de la cazurile concrete ale unora dintre concetăţenii săi canadieni, Mark Bourrie explică de ce radicalismul islamic, mai ales cea mai recentă şi brutală formă de exprimare a sa, aşa-numitul Stat Islamic, este atât de atractiv pentru tineretul occidental. Pentru o corectă recenzare a acestei cărţi trebuie să subliniem faptul că pe parcursul lucrării autorul decide să utilizeze ca denumire standard formula de „Statul Islamic din Irak şi Siria” (ISIS), motivând alegerea chiar la începutul cărţii. De asemenea, pentru o mai mare precizie în folosirea termenilor, Mark Bourrie utilizează o definiţie larg acceptată a terorismului, furnizată de expertul Paul Wilkinson. Nu în ultimul rând, pe parcursul cărţii se regăseşte termenul de „terorism iihadist”, folositor înţelegerii aspectelor violente ale radicalismului islamic. Precizia utilizării termenilor reprezintă o bună practică a lumii academice occidentale, necesară evitării condamnării în bloc a unei religii în cadrul căreia o foarte mare parte din membrii săi are aspiraţii legitime de pace şi prietenie. De ce un tânăr occidental, fie el şi canadian, ar alege să lupte într-un război care nu este al lui, un război care a produs atâtea victime nevinovate, care a afectat milioane de oameni, care a 6 ridicat sălbăticia la un nivel nemaiîntâlnit din epoca medievală? Mark Bourrie ne informează că între 60 şi 150 de canadieni s-au alăturat în ultimii ani organizaţiei ISIS. Având acces la poveştile lor, punct de start al cărţii, autorul depune eforturi consistente în a le înţelege istoriile, motivaţiile şi evoluţiile în calitate de luptători ai ISIS. Aflăm astfel că, de regulă, aceşti tineri provin din familii divorţate şi că au dezvoltat de-a lungul timpului un interes aparte pentru teoriile conspiraţiei, în special cele legate de 11 septembrie 2001. Mulţi dintre aceşti tineri nu au fost educaţi ca musulmani, dar s-au convertit anterior momentului plecării în Siria sau Irak. Autorul cărţii se apleacă şi asupra altor medii reprezentative din Occident. Un studiu al recruţilor germani ai ISIS a arătat că numai un sfert dintre aceştia aveau studiile liceale terminate şi o treime aveau deja cazier. În schimb, luptătorii din Marea Britanie provin de obicei din medii mai bogate, factorii determinanţi în a-i împinge spre recrutare nefiind de ordin social. Mulţi dintre cei care se hotărăsc să se alăture diferitelor grupări ale terorismului jihadist, pe lângă adepţi ai cauzei, devin la rândul lor recrutori, vânând potenţiali luptători ISIS printre musulmani – fie din naştere sau convertiţi. ISIS – Jocul morţii nu se concentrează doar pe problematica tinerilor occidentali care pleacă să lupte în Orientul Mijlociu. În egală măsură, cartea oferă o foarte interesantă analiză a diferitelor moduri în care ISIS îi momeşte pe aceşti tineri. De ce este organizaţia atât de performantă în atragerea tinerilor în luptele pe care le duce? Ar putea fi modul în care sunt prezentate argumentele religioase, dezbaterile teologice, felul în care este folosită religia pentru a explica, chiar justifica apelul la violenţă, la barbarie? Cruzimea este în acelaşi timp instrument, dar şi manifestare a credinţei. Vechiul principiu al lui Sun Tzu „ucide unul – înspăimântă zece mii”, spre groaza comunităţii internaţionale a fost exemplificat de nenumărate ori în ultimii ani în sângeroasele confruntări armate din Siria sau Irak. Fiind foarte bine documentat, Mark Bourrie ne lămureşte cum utilizarea conştientă de către SUS a unor forme barbare de violenţă găseşte ecou la oameni care nu numai că nu sunt îngroziţi