INTRODUCERE

 CEA MAI VECHE CARTE DIN RUSIA NU VORBEȘTE PE O SINGURĂ VOCE. Strigă și scâncește, mormăie și geme, râde și șoptește, se roagă și urlă pe mai multe voci. În iulie 2000, arheologii care făceau săpături în unul dintre cele mai vechi cartiere ale unuia dintre cele mai vechi orașe din Rusia – Novgorod, cunoscut altădată sub numele de „Domnul Novgorod“ sau „Marele Novgorod“ – au descoperit trei tăblițe de lemn, cerate, care odinioară fuseseră legate una de alta ca o carte. Conform datării cu carbon-14 și altor evaluări, au fost scrise între 988 și 1030 d.H. Pe tăblițele cerate erau scrijeliți doi psalmi. Acesta este un palimpsest, adică un document care a fost folosit și refolosit, de mai multe ori, de-a lungul deceniilor, și pe care scrisul cel mai timpuriu este încă vizibil. Munca minuțioasă a lingvistului rus Andrei Zalizniak a scos la lumină o zonă deconcertantă cu diferite înscrisuri gravate în ceară, mii, de la „Învățături spirituale pentru fiu de la tatăl și mama sa“ la începutul Apocalipsei lui Ioan, o listă cu alfabetul slavon bisericesc, chiar un tratat „Despre virginitate“. Totul se potrivește. 

UN POPOR CA UN PALIMPSEST

 Rusia este o țară fără granițe naturale, nu are un singur neam sau popor, nici o adevărată identitate centrală. Dimensiunile sale sunt uluitoare – se întinde pe 11 fusuri orare, de la regiunea europeană Kaliningrad, având drept centru orașul și fortăreața cu același nume, acum despărțită de restul patriei-mamă, până la Strâmtoarea Bering, aflată la doar 82 de kilometri de Alaska. Dacă ne mai gândim și că multe dintre regiunile sale sunt greu accesibile, iar populația este izolată, toate acestea ne ajută să explicăm de ce menținerea controlului central a fost o adevărată provocare și de ce pierderea acestui control asupra țării i-a obsedat pe conducătorii ei. Am întâlnit odată un ofițer KGB (în rezervă) care mi-a spus așa: «Am crezut întotdeauna că e vorba despre totul sau nimic: fie ținem țara cu pumn de fier, fie se va destrăma». Presupun că predecesorii lui, de la ofițerii țariști la primii cneji medievali, aveau cam aceleași îngrijorări – iar demnitarii lui Putin, cu toate progresele comunicațiilor moderne, le au cu siguranță în ziua de azi. Faptul că se află la răscrucea drumurilor între Europa și Asia înseamnă de asemenea că Rusia este eternul „celălalt“ al oricui: europenii o consideră asiatică și viceversa. Istoria ei a fost modelată din exterior. A fost invadată de străini, de la vikingi la mongoli, de la teutonii cruciați la poloni, de la francezii lui Napoleon la germanii lui Hitler. Chiar și atunci când nu a fost asediată fizic, a fost modelată de forțe externe culturale, privind mereu dincolo de hotarele ei pentru orice, de la capital cultural la inovație tehnologică. De asemenea, a reacționat la lipsa unor granițe clare printr-un proces constant de expansiune, aducând noi identități etnice, culturale și religioase în acest amestec.