Când citiți știri on‑line prin serviciul Google sau primiți re‑ zultate de căutare, și‑a băgat coada un program de inteligență artificială. Felul în care primiți informația pe newsfeed și vi se distribuie postările e rodul unor algoritmi dinamici, produși prin IA. Sistemele de recomandări (pe Amazon, Spotify sau Netflix, de exemplu), sistemele‑expert în medicină sau acelea care calculează riscul în companiile de asigurări sau riscul infracțional pentru poliție sunt produse tot prin procesul de machine learning („învățare automată”), adică de către una din tehnicile de IA. Sănătatea, reputația, încrederea și securitatea sunt evalu‑ ate cu ajutorul IA. Chiar și opțiunile de vot pot fi influențate prin astfel de programe. Cele mai periculoase, ca impact eco‑ nomic imediat, sunt strategiile de tranzacționare la viteze/ frecvențe mari pe marile burse ale lumii, toate produse de acei data scientists care antrenează IA. Se estimează că 50% din‑ tre tranzacțiile NASDAQ sunt realizate în acest mod. Tot un program complex poate lua decizia de a vă angaja sau de a vă trimite în șomaj. IA poate fi un bun consilier fiscal, pentru cal‑ culul impozitelor și taxelor, și chiar un consilier economic, în cazul alocării de resurse.

Nu în ultimul rând, și justiția se deschide către folosirea IA, căci în anumite state, cum ar fi Estonia, au apărut „judecători artificiali”. În tot acest context, vom fi tentați să credem într‑un viitor eminamente utopic sau într‑unul distopic. Cartea de față ne propune o a treia cale, mult mai realistă. Martin Ford urmărește cu atenție și adesea cu îngrijorare impactul tehnologiei informației și al automatizării asupra capitalismului american și asupra modelului social asociat acestuia. Dar, cu siguranță, cea mai mare parte dintre analizele sale e adecvată oricărei țări industrializate, occidentale sau emergente din Asia sau America de Sud. Motivul pentru care ideile conclusive din acest volum sunt relevante și altor societăți e următorul: ce se întâmplă în SUA (dar și în China, după cum observă autorul) se va reflecta global, prin sistemul de interdependențe economice și mai ales prin procesul intens de financiarizare a economiilor și de virtualizare a capitalului. Această asimetrie dintre viteza de circulație a inovației și capitalului, pe de o parte, și ritmul încet în care apar profesii și activități lucrative, pe de altă parte, se reflectă deja în viața cotidiană și se va accentua în toate economiile lumii. Un alt motiv pentru care analiza lui Ford nu e doar una particulară, ține, de fapt, nu de natura societății și a statului american, ci de cea a economiilor capitaliste, unde, în mod firesc, tendința este de scădere a costurilor de producție prin tehnologizare, în cazul secolului nostru, prin apelul la inteligența artificială, automatizare și robotizare.