Deşi apare cu acelaşi titlu, Sociologia familiei, această lucrare este totuşi un palimpsesl. În ale sale Souvenirs d 'un vieu.x Mandarin, Henri Mendras nota in 1 995 că, de la prima sa editie, din 1 981, ar fi trebuit deja să o rescrie de două ori , atât de repede avansase cercetarea. A şasea editie, În intregime revizuită, incearcă să surprindă multitudinea de abordări privind familia in Franta şi În Europa . Între prima editie şi cea de fată, studiile s-au Înmultit in domeniul sociologiei familiei, ca şi În toate componentele şi ramurile sale (sociologia şcolii, a locuirii, a muncii, a genurilor, a tineretului , a migratiei, a sexualitătii etc.). În familie se regăsesc toate domeniile socialului, acoperite de excelente lucrări . Se impune o sinteză substantială pentru a integra noile cercetări . Iar institutia însăşi nu încetează să evolueze. În Le Monde din 12 februarie 2002, cu câteva luni inainte de moartea sa, Henri Mendras scria: 

În 20 de ani, monogamia absolută instaurată de Hristos şi reiterată puternic de Sfântul Pavel [ ... ) , acest fundament al civilizatiei Occidentului creştin, se năruia sub influenta câtorva gânditori din deceniile 6-8 ale secolului XX : revolutia moravurilor la scară milenară. ale cărei consecinte ultime asupra sistemului nostru de filiatie şi a formării personalitătii copiilor nu au fost Încă evaluate. În anii '70 se trăia cu spaima disparitiei familiei : individualismul , pierderea functiilor sale. Începând cu 1975, discursul asupra " crizei , . familiei se referă de data aceasta la structurile sale: instaurarea unui nou model conjugal , fragil , instabil, a făcut uitate vechile nel inişti cu privire la familia " traditionaIă " . Scăderea ratei fccunditătii îi îngrijorează din nou pe guvernanti, iar sociologii descoperă noi categorii cu risc : "familiile monoparentale" sau " copiii părintilor divortati " . Cu toate acestea, Franta anilor '80 redescoperă frumusetea institutiei . L 'Express titra in unul dintre numerele sale din iunie 1 986: "Familia, o idee modernă" , lăudându-i supletea şi spiritul deschis. "Familia se schimbă. Cu atât mai bine! ", se entuziasma ELLE in aprilie 2005 . Ia sfârşit discursul asupra mutilării familiei: familia este descrisă ca loc de înflorire a individului , de sustinere psihologică şi socială. De la începutul secolului XXI se vorbeşte despre o " infrumusetare " a căsătoriei (de confirmat!), iar Franta se feliL:ită pentru rata sa de fecunditate (1,9), una dintre cele mai ridicate din Europa, şi pentru cea mai înaltă rată de ocupare a for1ei de muncă feminine. Dar ingrijorarea vine dinspre periferii: tinerii ai căror părinti sunt incapabili de socializare. Iar sociologii au inventat conceptul de " parel1lalitate", ce oferă statului, asemenea altor asemenea concepte înaintea lui, armele pentru a interveni într-un domeniu familial Încadrat mai mult ca oricând de public. În această nouă editie continui să aplic principiile pluridisciplinaritătii sociologiei mendrasiene :