A mânca: inevitabila acţiune pe care trebuie s-o îndeplinim, de mai multe ori pe zi, consumând alimente, uneori fără să ne gândim prea mult. Gestul este totuşi departe de a fi anodin; aproape 30 de tone de hrană trec prin tubul digestiv al unui om în cursul vieţii. Cât anume din ceea ce consumăm are legătură cu durata noastră de viaţă? Există alimente care prelungesc viaţa? Şi altele care o scurtează? În acest ultim caz, da, carnea. În 2015, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) clasa mezelurile în categoria agenţilor cancerigeni; alimentele preparate din came de vită şi de porc erau adăugate pe lista produselor, probabil, cancerigene. Printre cancerele cele mai frecvente cauzate de aceste tipuri de alimente se află cancerul colorectal, desigur, dar şi cele de prostată şi pancreas. Lucrarea de faţă este un mic ghid de reflecţie asupra consumului nostru de came, care ne ajută să înţelegem mai bine impactul unui regim pe bază de came asupra sănătăţii, precum şi să conştientizăm că faptul de a mânca, indiferent de hrană, reprezintă expresia a ceea ce suntem, a modului în care trăim şi a lumii în care evoluăm. ,,Spune-mi ce mănânci şi-ţi voi spune cine eşti", afirma în secolul al XIX-lea gastronomul parizian Jean Anthelme Brillat-Savarin. Sintagma este foarte adevărată şi este valabilă şi în prezent. Da, alimentaţia ne reflectă valorile, statutul social, tabuurile religiei noastre. Hrănirea a fost întotdeauna un act individual, însă, odată cu creşterea populaţiei mondiale şi cu transformările pe care miliardele de fiinţe omeneşti le produc ecosistemelor naturale ale planetei, lucrurile nu mai stau aşa. Prin practici de agricultură intensivă, epuizăm solurile; prin pescuit industrial excesiv, golim oceanele. Impactul stilului nostru de viaţă asupra biosferei este intolerabil, pe termen lung. Mâncatul a devenit un act colectiv: schiţează, ne prefigurează viitorul care va fi radios - sau nu - pe acest pământ