Acest al doilea volum, care urmllreşte traiectoria istoricll a Poloniei de la sfârşitul secolului al XVIII-lea pânll astllzi, va continua modelul adoptat în primul volum. Capitolele narative principale (12-21) sunt precedate de un grup de eseuri tematice şi urmate de o secţiune-concluzie ce rezumll evenimentele din 1945 pânll astllzi. Conţinutul dominant însll este diferit în cele doull volume. În primele etape ale istoriei Poloniei au avut loc ascensiunea treptatll şi declinul brusc ale unei civilizaţii unice, ale cllrei culturll şi instituţii reflectau un amestec excentric de valori occidentale injectate în Rllsllritul slav. În perioada urmlltoare, istoria Poloniei a fost marcatll de lupta prelungitll a populaţiilor din Republica defunctll, în încercarea de a nu se lllsa cu totul înghiţite de imperiile din estul Europei şi de a adopta noi identitllţi care sll le asigure din nou un loc în lume. În orice caz însll, amintirea unor datini strllvechi a influenţat modul în care polonezii şi-au perceput destinul nefericit în vremurile modeme. Spre deosebire de multe alte mişeliri naţionale, a caror conştiinţll s-a format în totalitate în decursul secolului al XIX-iea, polonezii au avut mereu înaintea ochilor imaginea vechii Republici, iar prin mijlocul fertil al literaturii, au folosit aceastll imagine pentru a perpetua sentimentul lor de indestructibilitate şi superioritate moralll. 

Cu toate cll nu puteau pretinde cll ar fi avut parte de decenii de glorie militarll, putere politicll sau prosperitate economicll de care s-au bucurat vecinii lor germani sau ruşi, ei se considerau fllrll îndoialll una dintre " naţiunile istorice" ale Europei şi nu s-au numllrat printre acele neamuri minore care (fllrll sll menţionllm nume) au fost adesea obligate sll inventeze o mare parte din aşa-zisa lor istorie. Se prea poate ca Polonia sll fie " o ţarll pe roate" şi cu privire la localizarea geograficll, dar şi relativ la intrllrile şi ieşirile ei de pe scena politicll, însll, în calitate de comunitate culturalll cu tradiţii profunde şi durabile, s-a dovedit a fi un element permanent pe scena europeanll. În termeni politici, desigur, istoria recentll a Poloniei este tragicll. Misiunea de a reconstitui vechea Republicll s-a dovedit imposibilll, iar statele poloneze create în secolul XX au fost doar nişte palide imitaţii - ca sll nu spunem nişte parodii nereuşite - ale modelului original. Deşi scopul mult dorit al suveranitllţii naţionale a fost atins de doull ori, în 1918 şi din nou în 1945 , realizarea a avut în ambele cazuri un gust amar. Cea de-a Doua Republicll (191 8-1939) s-a stins dupll mai puţin de o generaţie ; Republica Popularll, formatll sub auspicii sovietice în 1944-1945, a fost lipsitll de multe dintre atributele esenţiale ale independenţei. Vechea Republicll cunoscuse mllcar o anumitll victorie în înfrângere - aceea cll spiritul ei a supravieţuit multll vreme dupll distrugerea ei efectivll. Despre Polonia contemporanll, în schimb, se poate spune ca a avut parte de o înfrângere……