Cand psihologul Richard E. Nisbett le-a aratat o scena subacvatica animata studentilor lui americani, acestia s-au concentrat pe un peste mare care inota alaturi de pesti mai mici. In schimb, observatorii japonezi au comentat asupra mediului din fundal - iar diferitele moduri de a vedea sunt un indicator al diferentelor cognitive profunde intre occidentali si extrem orientali. Dupa cum Nisbett demonstreaza in Geografia gandirii, oamenii gandesc - si chiar vad - diferit lumea din cauza ecologiei, a structurilor sociale, a filosofiei si a sistemelor educationale diferite, care dateaza din Grecia si China antice. Geografia gandirii documenteaza cercetarile fundamentale ale profesorului Nisbett in psihologie culturala, abordand intrebari precum:

• De ce excelau vechii chinezi la algebra si aritmetica, dar nu la geometrie, precum grecii ca Euclid?

• De ce li se pare atat de greu extrem-orientalilor sa distinga un obiect din mediul care il inconjoara?

• De ce invata copiii occidentali mai repede substantivele decat verbele, cand in Asia de Est situatia este inversa?

Intr-un moment al istoriei in care nevoia de intelegere si de colaborare interculturala nu a fost niciodata mai importanta, Geografia gandirii ofera atat o harta pentru orientare, cat si un proiect de punte metaforica avand drept scop sa ne ajute sa ne intalnim la mijlocul drumului.

Cu cativa ani in urma, un student stralucit din China a inceput sa lucreze cu mine la problemele privind psihologia sociala 9i rationamentul. Intr-o zi, la scurt timp dupa ce ne-am cunoscut, mi-a spus: ,,~tii, diferenta dintre mine si tine este ca eu cred ca lumea ' ' este un cerc, iar tu crezi ca este o linie". Ignorand ceea ce trebuie sa fi fost o expresie surprinsa pe chipul meu, mi-a explicat mai detaliat afirmatia. ,,Chinezii cred in schimbarea constanta, dar lucrurile se mi9ca mereu inapoi catre o anumita pozitie anterioara. Ei sunt atenti la o gama larga de evenimente; ei cauta relatiile dintre lucruri 9i cred ca nu poti intelege o parte pana nu intelegi intregul. Cei din Occident traiesc intr-o lume mai simpla, mult mai determinista; ei se axeaza pe obiecte sau pe persoane proeminente, nu pe imaginea de ansamblu, 9i cred ca pot controla evenimentele pentru ca sunt cunoscatori ai regulilor care determina comportamentul obiectelor." Eram sceptic, dar intrigat. Fusesem un universalist intreaga mea viata in privinta naturii gandirii umane. Mergand la pas in lunga linie a celor din Occident, de la empiri9ti britanici precum Hume, Locke 9i Mill, la cercetatori in domeniul 9tiintelor cognitive din zilele noastre, eu credeam ca toata omenirea percepe 9i rationeaza in acela9i mod. Presupunerile imparta~ite ale acestei traditii pot fi rezumate in cateva principii. 

• Fiecare are acelea9i principii cognitive de baza. Pastorii maori, vanatorii-culegatori !Kung 9i antreprenorii online, toti se bazeaza pe acelea9i instrumente pentru perceptie, memorie, analiza cauzala, clasificare si deductie. ' ' 

• Cand oamenii dintr-o cultura difera de cei dintr-o alta prin credintele lor, aceasta nu se datoreaza faptului ca au procese cognitive diferite, ci pentru ca sunt expu9i la diferite aspecte ale lumii sau pentru ca au fost invatati lucruri diferite.

• Procesele de rationament ,,de ordin superior" se bazeaza pe regulile formale ale logicii, de exemplu, interzicea contradictiei - o propozitie nu poate fi in acela9i timp adevarata 9i falsa. 

• Rationamentul este separat de ceea ce este rationat. Acela9i proces poate fi folosit pentru a ne gandi la lucruri complet diferite 9i un anumit lucru poate fi rationat folosind orice numar de metode diferite.