în clipa în care îl văzu îşi dădu seama că făcuse o greşeală acceptînd să o ajute pe Alicia. Iată-l pe veranda Casei Fairchild cu valiza într-o mînă, cu maşina de scris portabilă în cealaltă şi cu ochelarii cu rame de baga în creştetul capului, părînd puţin stînjenit pentru faptul că o trezise din somn. Ea, Sloan Fairchild, proprietăreasa pensionului, stătea chiar în dosul uşii principale, strîngîndu-şi capotul la gît şi mutîndu-se cînd pe un picior-, cînd pe altul. De cum îi aruncă o privire lui Carter Madison, îşi simţi stomacul încordîndu-i-se. Deveni teribil de conştientă de goliciunea ei pe sub cămaşa de noapte şi capot. între pulpe, nişte furnicături minunate îi amintiră de propriul sex. - Sloan? Domnişoara Fairchiîd? întrebă el. Ea dădu din cap afirmativ, prostită. - Sînt Carter Madison. Te-am trezii: din somn, nu-i aşa? Părul ei ciufulit, vestimentaţia şi picioarele goale la care el se uita zîmbind o trădau, fără îndoială. - Da, îmi pare rău pentru... spuse ea şi mîna începu să-i alunece pe trup, dar se opri brusc şi şi-o duse din nou la gulerul capotului. Cre... credeam că o să vii mai devreme. Intră.