Thomas S. Kuhn este unul din cei mai activi istorici contemporani ai disciplinelor fizico-chimice. In lumea mai largă a cercetătorilor cu interese şi preocupări istorice şi genenal-metodologice şi a filozofilor ştiinţei, el s-a facut cunoscut îndeosebi prin cartea sa Structura revoluțiilor ştiințifice, a cărei primă ediţie a apărut acum douzeci de ani. Prin noutatea şi îndrăzneala conceptiei, prin subtilitatea analizei şi incisivitatea argumentării, această carte. a devenit repede una din cele mai citite şi discutate lucrări din literatura epistemologică a ultimelor decenii. Din punctul de vedere alprofunzimii și durabilității influentei pe care o exercită, ea poate fi pusă alături de lucrări deja clasice ale domeniului, cum sînt Logica cercetării a lui K. R. Popper, Cuvint și obiect a lui W. V. Quine sau Introducere în epistemologia genetică a lui J. Piaget. Volumul de faţă reuneşte un număr de studii și articole publicate, unele înainte şi cele mai multe după apariţia Structurii re- voluțiilor ştiințifice. Kuhn apreciază în prefaţăa că, prin conținutullor, ele pot fi socotite fie o schiţă preliminară, fie o dezvoltare şicorectare a ideilor cărtii care l-a facut celebru. Culegerea a fost, prin urmare, gindită şi realizată ca un volum însotitor al Structurii revoluțiilor ştiințifice. Editura ştiinţifică şi enciclopedică, care a publicat în 1976 cartea programatică a lui Kuhn, oferă acum, într-o îngrijită traducere românească, acest volum care permite cititorilor să-şi limpezească şi să-şi întregească imaginea asupra conceptiilorunuia dintre cei mai interesanți şi originali filozofi contemporani ai ştiinţei.