În comparaţie cu „lungul" secol al XIX-lea, se vorbeşte despre „scurtul" secol XX. Începutul său este fixat la revoluţia bolşevică din 1917, iar sfârşitul o dată cu prăbuşirea blocului de dominaţie sovietică şi căderea zidului Berlinului, în toamna lui 1989. Unitatea acestei epoci este confirmată de faptul că în ea au concurat, cu rezultat diferit, cele trei mari ideologii : comunismul, fascism)ll şi democraţia liberală. Tot în această epocă se încadrează pierderea predominanţei politice şi a puterii modelatoare a Europei. În fine, teza despre scurtul secol XX subliniază şi semnificaţia centrală pe care au avut-o Al Doilea Război Mondial şi dualismul SUA - URSS în politica mondială pent� experienţa de viaţă şi structurile politice nu doar din Europa, ci şi din Asia şi SUA. Totuşi, această periodizare nu a rămas incontestabilă, căci se orientează prea puternic către momentele cruciale şi face să dispară încet -încet istoria precedentă a Primului Război Mondial, ca şi ultimii unsprezece ani ai &ecolului. Dacă ne întrebăm când au început modificările sociale şi mentale de lungă durată, atunci este util să considerăm începutul secolului XX încă din 1880, o dată cu apariţia societăţii de masă, să observăm începutul unei faze de schimbări intense încă din anii '60 şi să înglobăm tot în acest secol incertitudinea evoluţiilor sociale şi politice din ultimii ani - în formularea lui Jiirgen Habermas „noua dezordine". Articolele de faţă cu privire la tipurile sociale ale secolului XX arată în ce grad diferit s-au format acestea, încă din ·secolul al XIX-lea, şi cât de diferenţiate au fost fazele lor de dezvoltare în secolul XX.Vorbind despre polistratificare şi nedefinire am rostit o cara�teristică a secolului, care se datorează fără îndoială şi lipsei de distanţă în timp, necesară analizei. Nu o evoluţie, ci întotdeauna şi contrariul ei caracterizează secolul XX, care se lasă momentan cu greu cuprins într-o formulă. A fost fără îndoială o epocă în care, cel puţin în Europa, democraţia s-a generalizat.
Niciodată până atunci atâtea femei şi atâţia bărbaţi n-au avut drepturi la decizii politice şi nu şi le-au putut exercita periodic. A existat însă simultan un mariaj de mişcări antidemocratice care, în diversele regimuri fasciste şi în comunismul stalinist, au golit drepturile democratice de conţinutul lor. Pe de o parte, acest secol este interpretat ca acela al maselor care au influenţat din ce în ce mai mult viaţa culturală, şi-au pus amprenta asupra politicii şi au participat la consum. Pe de altă parte însă - ca rareori până acum - individul a dobândit, mai ales în ultimele decenii, o importanţă centrală şi multiple posibilităţi de dezvoltare. La fel de bine cum poate fi privit ca secol al industrializării, care a cuprins progresiv şi societăţile sud- şi central-europene şi a atins punctul ei culminant în raţionalizarea producţiei, el poate fi interpretat şi ca sfârşit al hegemoniei industriale, căci industria şi-a pierdut treptat locul ei predominant, în favoarea sectorului de deservire a populaţiei, marcând din ce în ce mai puţin realitatea vieţii indivizilor. De altfel, ultimele decenii au fost percepute sub semnul comercializării, căci s-au produs şi s-au comercializat tot mai multe mărfuri, în firme mari, organizate progresiv ca mari întreprinderi, iar semiotica şi estetica universului mărfii a transformat progresiv cotidianul. Dar, în acelaşi timp, şi critica acestei lumi a comerţului şi consumului face parte din dezbaterile ideologice importante ale secolului nostru. În fine, mai ales pentru Europa, dar şi pentru aşa-numita lume a treia, secolul XX este cel al formării statelor naţionale, al tentativei de organizare naţională a societăţilor şi al primatului ideologic al elementului naţional. Acestor tendinţe li se opun însă internaţionalizarea economiei, edificarea unor instituţii supranaţionale (Liga Naţiuniloi:_, ONU, UE) şi renaşterea unor mişcări şi loialităţi locale şi regionale. In multe domenii, secolul XX a pendulat prin urmare între cei doi poli, încât poate fi definit, împreună cu Eric Hobsbawm, ca " secolul extremelor".
TOP 10 Cărți