S-a pus înrebrea dacă nu cumva atitudinea omului mdem faă de natură s-r deosebi atât de mult de cea a vremuilor recute încât deja pin acesta s-r ofei un punct de plce complet difeit entu oice fel de relaţie cu ea, de exemplu entu relaia tistului cu natura. Atitudinea epcii noastre fată de natură nu-şi gseşte expresia, ca în secolele recute, într-o ilosofie evoluată a natuii, ci va i deteinată, în mre msură, de ştiintele mdene le nauii şi de tehnică. De aceea, a căuta imaginea naturii în ştiintele contemporane le natuii, în secil în izica mdenă, nu este numi dointa naturlistului. Fireşte, încă de la bun început trebuie expimată o rezervă: nu prea avem rgumente să credem că ici imainea lumii seciică ştiintelor actule le naturii r i iluentat neijlcit raotul - de exemplu el l rtisului mdem - cu naura; se oate adite însă, cu sigurantă, că schimbările erecute în undamentele ştiintelor mdene ale natuii sunt un semnl entu mdiicările profunde din temeiuile existentei noastre, cre se vor rsfrânge desigur în toate celellte domenii le vietii. Sub acest asect, şi entu omul cre încercă să părundă în esenta natuii creator sau pin interpretre poate fi important să întrebe ce schimbi au avut loc, în ultimele decenii, în imaginea natuii propie ştiintelor natuii.

Să ne întorcem mai întâi la rădăcinile istoice ale ştiintelor mdene le naturii. Atunci când această ştiintă a fost întemeiată de către Kepler, Galilei şi Newton în secolul al XVII-lea, încă mi exista la început imaginea naturii seciică Eului Mediu, cre vedea în natură în primul rând creatia lui Dumnezeu. Natura a fost gândilă ca oeră a lui Dumnezeu, ir oamenilor celor timpui li s-ar i prut lipsit de sens să chestioneze lumea materi al ă indeendent de el. Ca dcument al acelor vremuri aş doi să citez cuvintele cu cre Kepler îşi încheie ultimul volum l ,Armoniei Cosmice": "Ţie îi expim multumirea, Doamne Dumnezeule, Creatoul nostu, că m-i învredicit să văd fumuseea în creatia Ta, şi de oera mâiilor Tale mă bucur. iveşte, stfel am săvârşit opera la cre m-am simit chemat; am folosit talentul e cre mi L-ai dat; am vestit oameilor cre vor citi ceste demonstratii măretia operelor Tale, atât cât am putut cupinde din ele în mărginire a minii mele."