Incepînd cu legendara călătorie a lui Marco Polo, cu explorările de o îndrăzneală neîntrecută a marilor navigatori Vasco di Gama, Columb, Magellan și terminînd cu expedițiile științifice ale lui Humboldt, Stanley sau Micluho Maclai, nenumărați călători-geografi, geologi, biologi, mili tari și negustori au cutreierat mările și uscaturile planetei noastre lăsînd descrieri măiastre și atrăgătoare ale celor ce au văzut. Spirite îndrăznețe, pline de cutezanță și inițiativă, trecînd prin împrejurări nespus de grele, prin pericole și aventuri demne de paginile celor mai fantastice romane, adesea cu sacrificiul sănătății și al vieții, au înscris în paginile istoriei științei importante descoperiri. Continente, oceane, mări, lanțuri de munți, insule și fluvii nenumărate au fost de scrise. în acest mod multe popoare noi au fost cunoscute de europeni. Nesfîrșita lume a plantelor și a animalelor din toate mările și uscatu rile a putut fi cercetată. Credem însă că niciuna din aceste călătorii nu se compară, prin însemnătatea rezultatelor ei, cu expediția în jurul lumii făcută de Charles Darwin, între anii 1831—1836. însemnătatea acestei călătorii nu constă numai în imensul mate rial de fapte și observații noi adunate de Darwin din domeniul geolo giei, botanicii și a zoologiei, ci mai ales în aceea că expediția în jurul lumii a pus bazele concepției științifice despre evoluția lumii vii — darwinismul. întreaga operă a lui Darwin, tot ce a lucrat el în decursul vieții sale destul de îndelungate are un caracter neobișnuit de unitar : totul este îndreptat spre demonstrarea și dezvoltarea concepției sale evolu ționiste. Momentul hotărîtor în această operă îl constituie desigur apa riția lucrării lui capitale Originea speciilor (1859), în care se pun bazele științifice ale biologiei moderne. 

Dacă tot ce a scris Darwin mai târziu nu a fost decît argumentarea concepției sale și aplicarea ei la cele mai diferite probleme generale și speciale ale biologiei, Călătoria în jurul lumii, apărută cu mult înainte de Originea speciilor — în 1839 — repre zintă un moment esențial în procesul de apariție a concepției darwiniste. Iată de ce în cercetarea modului cum a apărut darwinismul această carte reprezintă un document neprețuit. Dar nu numai în aceasta constă însemnătatea Călătoriei în ju rul lumii. Valoarea ei educativă este neprețuită. Darwin a plecat în această călătorie la vîrsta de numai 22 ani, avînd convingeri fixiste, așa cum le avea pe vremea aceea majoritatea covîrșitoare a biologilor. Citind Călătoria în jurul lumii îți dai seama cum, pas cu pas, faptele observate de Darwin 'îi pun probleme mereu noi, probleme care îl aduc încetul cu încetul la convingerea că fixismul este o teorie greșită, la convingerea