Perioada în care am ţinut Prelegerile Tarner la Cam bridge a coincis, întâmplător, cu aniversarea a două sute de ani de la primul zbor al omului peste Canalul Mânecii reali - zat de către Blanchard şi Jeffries în ianuarie 1785.1 Aseme - nea cutezătorilor piloţi de aerostate, conferenţiarul trebuie să se înarmeze cu provizii de aer cald şi balast ca să-şi dirijeze zborul – „aer cald“ pe care să-l injecteze când textul prele gerii este prea scurt şi „balast“ pe care să-l arun - ce peste bord când textul este prea lung. În timpul pregătirii pentru publicare a prelegerilor am reuşit să regăsesc o parte din „balastul“ aruncat şi să eliberez o parte din „aerul“ in - jectat. Sunt recunoscător gazdelor mele de la Trinity College pentru ospitalitate şi publicului meu pentru întrebările şi criticile pătrunzătoare. În revizuirea cărţii pentru această a doua edi ţie din 1998, am beneficiat de multe observaţii cri - tice supli mentare de la cititorii primei ediţii.

Sunt recu nos - cător tuturor celor care mi-au corectat greşelile şi mi-au vorbit despre progresele recente în biologia evoluţionistă. Îi sunt recunos cător îndeosebi profesorului Cairns-Smith pentru că a citit noua ediţie şi a formulat diverse critici. Edi ţia întâi a fost o transcriere uşor editată a prelegerilor. Ediţia a doua este mult mai amplă şi nu mai este o tran scriere. Multe s-au întâmplat în ultimii treisprezece ani, adâncind înţelegerea noastră privitoare la evoluţia timpurie. Am schimbat poves - tea pentru a ţine seama de noile descoperiri. Dar misterul fundamental al originii vieţii rămâne neex plicat, iar tema centrală a cărţii rămâne neschimbată. Prelegerile Tarner au fost stabilite cu condiţia ca oratorul să vorbească „despre filozofia ştiinţelor şi despre relaţiile – sau lipsa relaţiilor – dintre diferitele domenii ale cunoaş - terii“. Mi-am propus să ignor această cerinţă când mi-am plani ficat conferinţele. Preferam să mă ocup de probleme şti inţifice concrete decât de generalităţi filozofice.

Am ales ca temă originile vieţii pentru că apreciam că a venit timpul pentru un nou atac experimental asupra problemei origi - nilor. Scopul principal al prelegerilor era să stimuleze diverse experimente. Cu toate acestea, studiul originilor vieţii are întâmplător legătură cu multe discipline ştiinţifice şi ridică multe întrebări filozofice. Prin urmare, în ciuda intenţiilor mele pragmatice şi nefilozofice, m-am trezit că urmez în mod fortuit dorinţele domnului Tarner. Era imposibil să vor - besc timp de patru ore despre originile vieţii fără să în tâl - nesc anumite idei care leagă ramuri îndepărtate ale ştiinţei şi alte idei ce rătăcesc peste graniţă dinspre ştiinţă către filozofie.