Întunericul mi se potriveşte. În fiecare seară, aştept stingerea luminilor de deasupra, când rămâne doar strălucirea bazinului principal. Nu-i perfect, dar pe aproape. Aproape întuneric, la fel ca pe fundul oceanului. Am locuit acolo înainte de a fi capturat şi întemniţat. Nu-mi pot aminti, cu toate astea încă pot simţi gustul curenţilor neîmblânziţi din largul oceanului rece. Întunericul îmi curge prin sânge. Cine sunt, întrebaţi? Numele meu e Marcellus, însă majoritatea fiinţelor umane nu mă numesc aşa. De obicei, mă numesc tipul ăla. Spre exemplu: Uită-te la tipul ăla, îi poţi vedea tentaculele în spatele pietrei! Sunt o caracatiţă gigantică de Pacific. Ştiu asta de la plăcuţa de pe peretele de lângă ţarcul meu. Ştiu la ce vă gândiţi. 

Da, pot citi. Pot face multe lucruri la care nu v-aţi aştepta. Plăcuta menţionează şi alte informaţii: dimensiunea, dieta preferată şi unde aş trăi dacă n-aş fi prizonier aici. Pomeneşte despre capacitatea mea intelectuală şi înclinaţia mea spre ingeniozitate, lucru care nu ştiu de ce este o surpriză pentru oameni: Caracatiţele sunt remarcabile făpturi inteligente, zice. Îi avertizează pe oameni în legătură cu camuflajul meu, le spune să fie foarte atenţi atunci când mă caută, în cazul în care m-am deghizat astfel încât să mă identific cu nisipul. Plăcuţa nu menţionează faptul că numele meu e Marcellus. Însă fiinţa umană pe nume Terry, cel care conduce acest acvariu, le împărtăşeşte uneori acest lucru vizitatorilor care se strâng lângă bazinul meu. Îl vedeţi acolo? Numele lui e Marcellus. E un tip special. Un tip special. Într-adevăr. Fiica cea mică a lui Terry mi-a ales numele. Marcellus McCalamarus, numele complet. 

Da, este un nume ridicol. Îi face pe mulţi să presupună că sunt un calamar, ceea ce e o insultă de cea mai joasă speţă. Cum să mi te adresezi, întrebi? Ei bine, asta depinde de tine. Poate mă vei numi automat tipul ăla, ca toţi ceilalţi. Sper că nu, însă nu-ţi voi purta pică. Doar eşti om, la urma urmelor. Trebuie să te avertizez că timpul nostru împreună e posibil să fie scurt. Plăcuţa precizează o informaţie suplimentară: speranţa medie de viaţă a unei caracatiţe gigantice de Pacific. Patru ani. Speranţa mea de viaţă: patru ani – 1460 de zile. Am fost adus aici de tânăr. Voi muri aici, în acest bazin. Mai rămân cel mult 160 de zile până mi se termină pedeapsa.